Administratia locala clujeana si parlamentarii de Cluj sunt stupefiati

Orice firma are sediul fiscal intr-o localitate si este arondata unei anumite directii generale ale finantelor publice judetene, in administrarea careia se afla. Firma respectiva isi plateste taxele si impozitele la aceea directie judeteana prin Trezoreria locala.

Aceste sume ajung in bugetul national, iar apoi sunt redistribuite local in functie de cunatumul incasarilor fiecarei directii judetene. Daca o directie incaseaza fonduri mici va primi, normal, fonduri mici de la buget.

De asemenea, o firma mai plateste o serie de taxe strict locale, cuantumul acestora ajungand direct in bugetul local – taxa pentru cinema, pentru biletele de spectacol sau taxele pe cladiri si alte mijloace fixe cum ar fi autoturismele de exemplu.

Astfel, pentru o comunitate este extrem de important ca o firma mare, care plateste la zi taxe mari, sa aiba sediul fiscal in localitatea respectiva.

Sa traiti bine!

Clujul este un judet care are arondate extrem de multe societati cu cifre de afaceri mari, acestea avand sediul fiscal in judet, iar firmele aduc sume importante la bugetul local. Incepand insa din 2006 aceste firme nu vor mai avea sediul fiscal in judetul Cluj.

Actuala Putere a decis preluarea tuturor marilor contribuabili de catre Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Surprinzator este faptul ca decizia loveste mai ales in Ardeal, zona cu cei mai multi mari contribuabili si, totodata, zona care la alegerile din decembrie 2004 a adus cele mai multe voturi Aliantei DA.

Ordinele lui Popescu

In luna martie a acestui an fostul ministru al finantelor, Ionut Popoescu a emis Ordinul nr. 343 / 25 martie 2005 in care se specifica ca pentru cresterea eficientei administrarii marilor contribuabili si in scopul imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare, "Incepand cu data de 1 aprilie 2005 marii contribuabili care se administreaza in conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, sunt contribuabilii care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in anexa nr. 1.".

Cu alte cuvinte se stabilesc o serie de criterii care largesc lista marilor contribuabili care trec in administrarea Directiei generala de administrare a marilor contribuabili si sunt nevoiti astfel sa isi schimbe sediul fiscal.

Nu au fost uitati nici contribuabilii nou infiintati& "Contribuabilii nou-infiintati se administreaza de catre organul fiscal competent potrivit legii si sunt incadrati in categoria marilor contribuabili dupa indeplinirea criteriilor de selectie prevazute in anexa nr. 1, constatate prin situatiile financiare anuale depuse conform prevederilor legale in vigoare.

Societatile bancare, societatile de asigurare, societatile de investitii financiare si societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip Cazino, nou-infiintate", se transmit spre administrarea Bucurestiului "in termen de 10 zile" de la data inregistrarii sau autorizarii lor".

Nimeni nu va scapa de dominatia Bucurestiului, intrucat "Contribuabilii mari a caror cifra de afaceri in anul precedent este inferioara celei stabilite drept criteriu de selectie a acestora pentru incadrarea in categoria marilor contribuabili vor fi scosi din administrare dupa 4 ani daca in aceasta perioada nu mai indeplinesc criteriile de selectie, iar contribuabilii rezultati in urma divizarii unui mare contribuabil vor fi administrati in continuare ca mari contribuabili in conditiile prezentului ordin".

Mai mult, pentru a fi siguri ca toti banii vor merge la Bucuresti, "anualt pana la data de 31 august, se actualizeaza lista marilor contribuabili care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator.

Nimeni nu scapa

Ordinul respectiv are si patru anexe. In prima din ele se stabilesc criteriile de selectie: "Contribuabilii mari, persoane juridice, sunt contribuabilii cu cifra de afaceri raportata in situatiile financiare incheiate la 31 decembrie 2003 mai mare sau egala cu 500,0 miliarde lei si/sau contribuabilii mari monitorizati de Fondul Monetar International, inclusiv entitatile rezultate in urma divizarii acestora in anul 2004", precum si "Contribuabilii care desfasoara activitati specifice: Banca Nationala a Romaniei, societatile bancare, societatile de asigurari, societatile de investitii financiare, societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip Cazino.

Apoi, Anexa doi specifica "Lista marilor contribuabili care se administreaza de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene". Pe lista respectiva sunt 1.323 de societati, judetul Cluj fiind prezent cu 43 de firme.

Mai departe, Anexa trei prezinta lista marilor contribuabili care raman in administrarea Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, precum si a directiilor generale ale finantelor publice judetene (545 de firme, din care 21 sunt din judetul Cluj).

In continuare anexa 4 prezinta Lista privind judetele si numarul de mari contribuabili ce se predau spre administrare de la directiile generale ale finantelor publice judetene la Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Astfel, in Etapa I - la 1 iulie 2005 avem un total de 347 mari contribuabili, din care nici unul din Cluj, iar in Etapa II - la 1 octombrie 2005 un total de 444 mari contribuabili, din care judetul Cluj are Cluj 43 de societati. De remarcat este faptul ca judetul Cluj are dupa Bucuresti cele mai multe societati care vor fi transferate. Anexele complete le gasiti pe site-ul BZA.

Dupa actul prezentat anterior a venit Ordinul nr. 516 din 22 aprilie 2005 pentru aprobarea procedurii de administrare si monitorizare a marilor contribuabili in vederea aplicarii Ordinului 343.

In acest Ordin extrem de stufos, peste 40 de pagini, se legifereaza si se explica modalitatile prin care marii contribuabili isi vor schimba sediul fiscal precum si modalitatile de plata a tuturor taxelor si impozitelor catre Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Continutul ambelor Ordine il puteti gasi pe site-ul BZA.

800 milioane euro pierdute

In aceste conditii, comunitatile locale pierd anual zeci de miliarde de euro. La Cluj de exemplu, doar Compania de Bere URSUS SA, vireaza lunar catre buget o suma ametitoare, de aproape 80 de miliarde de lei vechi, adica aproape 1.000 de miliarde de lei vechi anual (35 milioane euro!).

Mergand mai departe, avand in vedere faptul ca la nivelul judetului Cluj sunt 43 de mari contribuabili ce se vor preda din adminsitrarea directiilor generale ale finantelor publice judetene la Directia generala de administrare a marilor contribuabili si ca in medie, un mare contribuabil vireaza la bugetul local 20 milioane euro anual, se ajunge la o suma de peste 800 milioane euro anual, pierdute de catre judetul Cluj.

Iar la nivel national, avand in vedere faptul ca avem de-a face cu 791 de mari contribuabili trecuti la "Bucuresti" in doua etape, se ajunge la impresionanta suma de 15,8 miliarde euro anual.

Stupefactie

Gligor Gavris, purtatorul de cuvant al Directiei Judetene a Finantelor Publice Cluj a sustinut ca transferul acestor societati catre Bucuresti s-a finalizat aproape in totalitate.

Pe de alta parte, Gavris a deplans trecerea acestor societati in administrarea Capitalei, sustinand ca, intr-o oarecare masura, decizia e de neinteles pe fondul descentralizarii si a autonomiei fiscale reclamate de autoritatile centrale.

Mai mult, Gavris a afirmat ca prin aceasta masura se creeaza o "gaura" in bugetele locale, intrucat in discutie sunt cateva sute de miliarde de lei.

"Aceste societati - marii contribuabili - sunt in general buni platnici pentru ca fiecare zi de intarziere suporta penalitati foarte mari avand in vedere sumele mari care trebuie platite si prin urmare societatile nu-si permiteau sa nu fie la zi cu platile. Noua ne pare rau, dar asta e situatia.

E decizia Bucurestiului si trebuie sa o respectam", a mai spus Gavris. Lideri locali precum si parlamentarii de Cluj sunt extrem de nemultumiti de situatie.

Viceprimarul Clujului, liderul PNL Cluj-Napoca, Adrian Popa, a avut o pozitie transanta cu privire la acest ordin, sustinand cu tarie ca prin acest normativ comunitatile locale au extrem de mult de suferit& "Mi se pare o mare nedreptate ce se face consiliilor locale. Din punct de vedere al politicii descentralizarii va avea un impact major.

Daca tot vorbim despre descentralizare fiscala, acesti bani ar trebui sa ramana la Cluj. Mi se pare o mare porcarie. Noi cream facilitati pe plan local pentru atragerea investitorilor, iar banii ajung la Bucuresti.

Nu stiu ce s-a avut in vedere atunci cand s-a dat acest ordin, dar va spun ca e o mare nedreptate care se se face comunitatilor locale", a spus viceprimarul Popa. De asemenea, deputatul Daniel Buda (PD) este si el impotriva noilor reglementari. "Sunt contrariat de acest ordin. Nu stiu care sunt ratiunile care au stat la baza lui.

Pot sa va spun insa ca nuvoi accepta o asemenea stare de lucru, cu atat mai mult cu cat Alianta a luptat pentru descentralizare. Voi analiza toate parghiile legale care imi sunt la indemana pentru anularea acestui Ordin. Voi analiza toate aspectele care au determinat un asemenea act normativ", a spus Buda.

Nici reprezentantii comunitatii de afaceri clujene nu sunt multumiti de noile reglementari. "Ce pot sa spun, ne supunem ordinului ministerului finantelor. Impact direct nu cred ca va exista.

Problema va veni la redistribuirea fondurilor, intrucat pana acum in aceasta operatiune se tinea cont de procentul de colectare al taxelor din fiecare judet", a declarat Octavian Buzoianu, director Corporate Affairs Ursus Breweries.