Constitutia Romaniei, in art. 25, garanteaza dreptul la libera circulatie al tuturor cetatenilor romani, fara deosebire de rasa, nationalitate, sex, limba, religie, convingeri politice sau ocupatie, cu obligatia de a respecta strict legislatia statului unde calatoresc.

Dintre documentele cu caracter international recunoscut prin care este consfintit dreptul la libera circulatie a persoanei, cel mai important este Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata si proclamata de Adunarea Generala a O.N.U., la 10 decembrie 1948, recunoscuta si adoptata si de Romania, in care art. 13 prevede ca orice persoana are dreptul sa circule liber.

Care este situatia in realitate si cat valoreaza acest drept pentru romani, puteti afla citind despre cazul unei tinere studente din Oradea care, dupa ce a muncit si a studiat un an in Anglia, desi avea documente care atestau ca a stat legal in tara lui Shakespeare si ca nu a avut probleme cu autoritatile engleze la intoarcerea in tara, a fost tratata ca o infractoare.

Lectia de engleza

Lup Alina din Oradea are 23 de ani si este studenta la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Oradea. In urma cu un an, ea a obtinut un contract de munca pentru o jumatate de an in Marea Britanie. Inainte de a-i expira viza, Alina si-a gasit de lucru la alta firma si, totodata, a facut demersuri pentru a i se prelungi viza.

A inceput si un curs de asistenti sociali. Nu a avut nici un fel de probleme cu autoritatile britanice. A stat legal in capitala Angliei pana in primavara acestui an. Insa, in cele din urma, s-a decis sa se intoarca in tara pentru a-si lua licenta. La intrarea in Romania, avea sa o astepte o surpriza cu totul neplacuta.

„Am plecat in Anglia in data de 1 aprilie 2004, cu un permis de munca pe o perioada de sase luni, la o firma privata. In cadrul facultatii am obtinut un contract de munca cu o ferma din Anglia. Am respectat contractul, respectiv am lucrat cele sase luni. Dupa aceea am decis sa raman in Londra, inainte de a-mi expirat viza. Inainte de asta, am consulta un avocat englez, care mi-a spus ca pot sa raman legal pe teritoriul Angliei pana se solutioneaza cererea mea de prelungire a vizei.

El m-a asigurat ca va fi un raspuns pozitiv. Am ramas in Londra si mi-am gasit de lucru printr-o agentie de plasare a fortei de munca pentru polonezi. Am platit un comision la acea agentie. M-am inscris si la un curs autorizat de asistenta sociala. Deci, am avut motive temeinic sa raman peste durata celor sase luni".

Surpriza romaneasca

„Dupa un an, m-am decis insa sa ma intorc in tara din proprie initiativa, sa- mi iau licenta, desi mai puteam ramane in Anglia fara probleme. M-am intors in tara pe 31 august 2005. Am luat de la avocatul din Anglia toate actele prin care solicitam prelungirea vizei. Nu am avut nici o problema cu ele.

In Ungaria am prezentat documentele, a fost O.K., dar cand am ajuns in tara mi s-a spus ca am depasit perioada de sedere. Politistul de frontiera mi-a introdus numele in baza lor de date si mi-a spus sa merg, in termen de trei zile, la seful Serviciului de pasapoarte, dl comisar Florian Butuc. Nu mi s-a retinut pasaportul, doar am fost introdusa in baza de date.

Sunt in baza de date a Politiei de Frontiera si a Serviciului Pasapoarte ca si cum as fi comis o ilegalitate, iar mie nu mi se pare normal. M-am prezentat cu toate actele traduse la d-l comisar Butuc, dar acesta a spus ca nu intelege prea multe din hartiile mele si ca daca sunt nemultumita, ma pot adresa Directiei de Pasapoarte.

Pe urma mi-a venit un raspuns in care eram anuntata sa depun pasaportul in termen de 30 de zile si ca mi se suspenda dreptul de iesire din tara pe un an de zile. Nu mi se pare normal ca tot ceea ce se intampla aici, am dreptate, am platit foarte multi bani la avocat in Anglia, tocmai ca sa nu am nici o problema, sa fie totul legal, dar am aici, desi am avut motive intemeiate sa stau peste cele sase luni, cat am avut viza. Consider ca este o masura arbitrara si ca imi sunt lezate drepturile" – ne-a declarat Alina.

Hartii inutile

In adeverinta eliberata studentei Alina Mariana Lup la 27 aprilie de Alpha Care Trading, institutie subordonata Directoratului pentru Imigrare si Nationalitate din Anglia, se precizeaza: „Studentei de mai sus i s-a oferit un loc la Calificarea Vocationala Nationala in Ingrijirea Sanatatii si Ingrijire Sociala – Nivelul II, care incepe din 12.04.2005 si a platit 250 lire sterline. Cursul se incheie in aprilie 2007. Cursul este acreditat «City and Guild».

Numarul de inscriere al candidatei: EFK 5505. Numar inrolare centru: 20054301171… Programul cursului: curs full-time 15 ore in clasa pe saptamana si 20 ore intr-un centru de ingrijire practica. Coordonator curs, Tanya Williams".

De asemenea, in documentul expediat de biroul avocational M.J. Solomon&Partners autoritatilor romane se arata: „Va scriem in legatura cu susnumita, car se intoarce acasa dupa o curta sedere in Regatul Unit al Marii Britanii. Ni s-a cerut de catre clienta noastra explicarea pozitiei sale de imigrant in Marea Britanie si motivele pentru care ea a stat in Regatul Unit al marii Britanii fara a-si incalca viza.

Domnisoara Lup a venit in Regatul Unit cu un permis de munca de sase luni. Cu putin timp inainte de a termina viza, a a aplicat la Oficiul Central pentru prelungirea sederii sale, in baza Acordului Asociatiei Europene (ECAA). Domnisoara Lup a decis recent sa abandoneze cauza si sa se intoarca acasa voluntar.

Prin aceasta scrisoare, confirmam faptul ca domnisoara Lup a fost legal in Regatul Unit, avand drept de sedere legal si ca ea este in masura sa aplice din nou la Ambasada Marii Britanii pentru o noua intrare in aceasta tara cat de curand posibil. Avem incredere ca autoritatile din Romania vor aprecia continutul scrisorii noastre si ca veti fi de acord sa-i acordati clientei noastre toate documentele de care are nevoie"– se spune in documentul emis de avocatul englez.

In ciuda celor aratate mai sus, Serviciul Pasapoarte din cadrul Prefecturii Bihor, la sesizarea Politiei de Frontiera, a decis sa-i suspende dreptul la iesirea din tara pe timp de un an.

Legea dreptului de a sta acasa

Conform art. 40 din Legea 248/2005, „exercitarea de catre o persoana a dreptului la libera circulatie in strainatate se suspenda numai in urmatoarele situatii: a) este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala si a fost dispusa instituirea unei masuri preventive in conditiile Codului de procedura penala; b) a fost condamnata si are de executat o pedeapsa privativa de libertate; c) este internata intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, in conditiile legii penale; d) nu a respectat masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate, dispusa in conditiile prezentei legi".

In adresa/raspuns primita de Alina Lup de la comisarul Florian Butuc, seful Serviciului Pasapoarte din cadrul Prefecturii Bihor, aceasta este informata ca „in conformitate cu prevederile art. 14, alin. 1, lit. E din O.G. 65/1997 privind regimul pasapoartelor in Romania, aprobata prin Legea 216/1998 si Ordonanta 28/2005, vi s-a suspendat dreptul de folosire a pasaportului pana la data de 31.08.2008 ca urmare a depasirii termenului de sedere in Anglia".

Dar sa vedem ce spune articolul invocat de seful Pasapoartelor (art. 14, lit. e): „Cetateanului roman i se poate refuza, temporar, eliberarea pasaportului, iar daca i-a fost eliberat, ii poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci cand: (lit. e) …a savarsit in strainatate fapte de natura sa aduca atingere sigurantei nationale, mentinerii ordinii publice, protectiei sanatatii sau moralei ori drepturilor si libertatilor fundamentale ale altei persoane, care sunt stabilite prin hotarari judecatoresti sau fac obiectul urmaririi penale; dovada faptelor savarsite in strainatate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii romane; in astfel d cazuri, masura se dispune de catre Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei sau de catre formatiunile teritoriale de evidenta informatizata a persoanei, dupa caz, pentru o durata cuprinsa intre un an si cinci ani, stabilita proportional cu gravitatea faptei comise si cu consecintele ei.

Aceeasi masura poate fi luata si impotriva persoanei care a savarsit in strainatate fapta de cersetorie, constatata potrivit legii, precum si impotriva persoanelor returnate in baza acordurilor de readmisie incheiate de Romania cu alte state si a cetatenilor romani care au fost returnati din state cu care Romania nu are acorduri de readmisie, indiferent de motive, ori care au depasit termenele de sedere in statele in care au calatorit, stabilite prin acordurile sau conventiile incheiate cu acestea".

„Noi muncim, nu gandim!"

Dupa cum poate observa oricine, continutul celor doua articole din cel doua legi este contradictoriu. Dar, din pacate pentru Alina, deocamdata ramane cum au stabilit „baietii" care ne dau voie sa iesim din tara. Adjunctul sefului Biroului Pasapoarte din cadrul Prefecturii Bihor, comisarul Leontin Cristea, pe care l-am contactat telefonic, a refuzat sa motiveze decizia pentru care alina Lup este tratata ca o infractoare. „D-ra Lup poate contesta masura la Directia Generala a Pasapoartelor! A primit interdictia pentru ca a avut probleme cu autoritatile din Anglia (!?).

Ce probleme?! Nu va dau eu explicatii voua! Hartiile alea nu dovedesc nimic! A incalcat legea" – a fost raspunsul primit de noi de la comisarul Cristea. Contactat de reporterii nostri, seful Biroului Pasapoarte, comisarul Florian Butuc, si-a mentinut pozitia initiala, fara prea multe explicatii.

„Daca domnisoara de care vorbiti este nemultumita de masura pe care am luat-o, are posibilitatea sa o conteste la Directia Generala a Pasapoartelor! In Anglia se pleaca cu viza. Daca se depaseste durata de valabilitate a vizei si persoana in cauza nu are documente justificative de la autoritatea pentru straini, din punctual nostru de vedere, este in ilegalitate" – ne-a declarat comisarul Butuc.

Aveti perfecta dreptate, domnilor! Ce daca Alina Lup si altii ca ea n-au probleme cu autoritatile din tarile in care au lucrat?! Sa stea acasa, sa lucreze aici, in Romania. cu o suta-doua de euro pe luna, ca noi, cei multi! De ce sa vada numai ei Occidentul si sa castige de zece ori mai mult? ‘r-ar ai dracu’ de nesatui! Care drept la libera circulatie?! Sa fim seriosi!

Un lagar numit Romania

In urma cu cateva luni, peste trei mii de romani, majoritatea rupti de munca in Occident, s-au trezit cu pasapoartele ridicate la intoarcerea in scumpa noastra patrie. Politia de frontiera, aceeasi care i-a lasat sa treaca fara probleme pe ucigasul Priplata, pe Bivolaru sau pe Maria Vlas, s-a dovedit intransigenta cu amaratii care s-au aflat mai mult de 90 de zile in spatiul Schengen.

Dupa cum au aratat si ziarele centrale, imaginile transmise de la granitele Romaniei au facut inconjurul Europei: oameni plangand, disperati, fara sa inteleaga ce anume a provocat furia autoritatilor. In ultimii ani, problemele financiare interne ale Romaniei au fost sustinute de cele aproape trei milioane de romani ce lucreaza in Occident. Banii trimisi acasa de acesti oameni tin de ani de zile economia Romaniei la suprafata.

Daca procesul de confiscare a pasapoartelor la frontiera ar continua, intr-o luna de zile, sute de mii de oameni ar provoca caderea guvernului si alegeri anticipate, indiferent de ce ar mai dori politicienii. Oprirea acestor cetateni in tara reduce nu numai fluxul de valuta, dar creste exponential si numarul somerilor din Romania.

Politia de frontiera a actionat in cel mai militienesc mod cu putinta, dovedind inca o data ca transformarile in Romania se fac greu, pe parcursul mai multor generatii. Dincolo de asta insa, suspendarea dreptului de libera circulatie este asumata de Romania in numeroase tratate internationale vizand spatiul Schengen, necesare pentru ca romanii sa poata calatori fara vize in Europa.

Chiar legea privind poprirea pasapoartelor a fost data in 2003. Ea nu a fost, insa, aplicata pana acum. Romania n-a avut interesul s-o faca, iar Europa nu i-a cerut acest lucru. Acum, lucrurile par sa se fi schimbat. Europa incepe sa devina tot mai severa. Tratatele privind spatiul Schengen sunt doar un exemplu. Sita a devenit tot mai deasa. In sapte luni, peste 5 milioane de romani au vrut sa plece din tara.

Dintre acestia, 1,5 milioane au fost intorsi de la frontiera, fiindca nu indeplineau conditiile standard de calatorie. In aceeasi perioada, peste 100.000 de romani au fost intorsi din Spania, 50.000 din Austria, 60.000 au fost returnati de Franta si Italia. E suficient, dle Blaga?