Privatizarea frauduloasa a baltilor Oltina si Bugeac a starnit la Ministerul Agriculturii doar o mare nedumerire, desi in luna februarie a acestui an corpul de control al Ministerului descoperea ca majoritatea contractelor de asociere din piscicultura sunt nule de drept.
Descoperirea a condus doar la indepartarea lui Valentin Buksz de la conducerea Companiei, in timp ce baltile au ramas, bine-mersi, la Dan Lucian Rusan si Alexandru Stan. Primul le plateste pescarilor preluati de la Pestom salarii de mizerie, iar al doilea tocmai s-a apucat sa captureze ilegal pestele care apartine cu acte in regula Pestomului.
Binefacatorul lor a spalat putina spre zone geografice mai calde, unde-si administreaza nestingherit cele 6 milioane de dolari acumulate la conducerea Companiei. Pe acest fond de nepasare si indestulare, Pestom SA Constanta se lupta in instanta ca justitia romaneasca sa observe ca documentele prin care societatea a ramas fara obiectul muncii sunt nule de drept.
Asa cum aratam intr-un material aparut zilele trecute in ziarul nostru, cercurile de interese din zona pisciculturii, in frunte cu Alexandru Bittner, au fost sprijinite sa privatizeze mascat cele mai profitabile amenajari piscicole din intreaga tara, detinute de societati la care ADS-ul era actionar majoritar.
Printr-un ordin al Ministerului Agriculturii, din 2003, nepublicat in Monitorul Oficial si lovit, asadar, de nulitate absoluta, baltile detinute de 33 de societati piscicole de stat din intreaga tara au fost trecute in proprietatea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, care dupa numai cateva luni le-a angajat in contracte de asociere in participatiune, insa numai cu societati
care fusesera incurajate in prealabil sa achizitioneze cate un acaret pe malul baltilor, pentru a se respecta un alt ordin ministerial. In mod evident, societatile au fost alese in mod neconcurential, dupa criterii stiute doar de presedintele Consiliului de Administratie al Companiei de la acea vreme, constanteanul Valentin Buksz.
La nivelul judetului Constanta, Compania a preluat cele mai profitabile cinci balti ale SC Pestom SA: Oltina, Bugeac, Limanu, Mihail Kogalniceanu si Dunareni.
In vara anului trecut, Valentin Buksz a incheiat contracte de asociere in participatiune pentru fiecare balta in parte, cei mai castigati de pe urma aranjamentelor in cauza fiind Dan Lucian Rusan (baltile Oltina si Dunareni), Alexandru Stan (crescatoria de 1.200 de hectare a amenajarii piscicole Bugeac), Manuel Galiceanu (balta Limanu) si Cristian Rafto, finul fostului director al Pestom, Nikolai Uzun (crescatoria de la Bugeac).
Contractele semnate de Buksz sunt nule de drept
Pana la momentul de fata, asocierile in cauza au generat doar aspecte negative: pestele de la Bugeac, desi apartine cu acte Pestomului, este capturat in mod ilegal de firma Complex Grup, in baza unei declaratii notariale a sotiei lui Alexandru Stan, in timp ce la balta Oltina, pescarii au fost incadrati la firma lui Rusan cu norme fractionate de doua ore pe zi, ajungand acum sa castige doar
68 de lei pe luna. In luna februarie a anului curent, Ministerul Agriculturii a demarat un amplu control la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Cu acea ocazie, corpul de control al Ministerului a constatat ca toate contractele de asociere semnate de Valentin Buksz dupa 1 iulie 2004 sunt nule de drept.
In fapt, de la data mentionata anterior, a intrat in vigoare prevederea legislativa potrivit careia presedintii CA-urilor nu mai indeplineau si functia de directori generali – singura calitate in care se puteau semna contractele.
Asocierea pentru lacul Oltina s-a facut in data de 23 iulie 2004, pentru lacul Dunareni in 30 septembrie 2004, iar pentru crescatoria Bugeac in data de 14 septembrie 2004. Contractele sunt semnate de Valentin Buksz, care nu avea nici o calitate legala pentru a le incheia.
Desi oficialii Ministerului anuntau masuri dure impotriva ilegalitatilor comise in trecut, diferenta dintre declaratii si fapte s-a adancit cu trecerea timpului.
In acest sens, in luna iunie a.c., deputatul PRM de Buzau – Mircea Costache a adresat Ministerului Agriculturii o interpelare parlamentara, solicitand revizuirea activitatii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, in vederea solutionarii cazului Pestom.
Ministerul a ramas cu mirarea, Rusan cu baltile
La cererea pertinenta a deputatului PRM, Ministerul a transmis o informare incompleta a situatiei de la Pestom, cu scapari jenante, dar mai ales cu un final care tradeaza o neputinta sau o lipsa totala de interes pentru solutionarea cazului. „Precizam ca SC Pestom a sustinut in instanta Ordinul ministrului nr.
267/10.04.2003 in procesul cu SIF Transilvania, care a contestat Hotararea ASA de reducere a capitalului social al Pestom. Nu ne putem explica de ce Pestom s-a sesizat abia acum, dupa ce a fost intru totul de acord si a semnat protocolul privind preluarea mijloacelor fixe, datoriile imense ale Pestom fiind la acea data de 56 miliarde de lei" – se arata in raspunsul Ministerului.
In doar cateva luni, ministerul uitase subit neregulile flagrante sesizate in conduita profesionala a lui Buksz, ramanand cu o simpla nedumerire. Ce nu-si poate explica Ministerul isi explica orice pescar de la Pestom: la data procesului mentionat, director al companiei era Nikolai Uzun, cel care fusese de acord cu ADS-ul si in sedinta AGA.
Intre timp, Uzun si-a luat transferul la Companie, pe cand la conducerea Pestom, noul actionar majoritar, SIF Transilvania, l-a readus pe Costa Iancu, omul care ridicase in trecut societatea. In mod cat se poate de evident, controlul din februarie a fost menit doar pentru ca noua putere sa isi impuna oamenii, in timp ce ilegalitatile sesizate au ramas in coada de peste.
De altfel, dupa ce a fost eliberat din functie, Valentin Buksz a spalat putina, potrivit unor surse din domeniu, pentru zone geografice mai insorite, unde poate sa-si administreze in liniste agoniseala de 6-7 milioane de dolari de la Companie.
