Cu ocazia sesiunii PE de la Strasbourg, HotNews.ro a vorbit cu mai mulți europarlamentari români despre modul în care gestionează Guvernul de la București fondurile din programul din PNRR, dar și despre ce pârghii au la îndemână pentru a acoperi deficitul bugetar.
Discuțiile despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost din ce în ce mai complicate în ultima lună. Felul în care sunt gestionate fondurile, adoptarea unui plan pentru a diminua deficitul bugetar, dar și lista cu spitalele care nu vor mai putea fi renovate au dus la o serie de îngrijorări în țară.
Atât la Bruxelles, cât și la București, se discută despre posibile direcții pentru a acoperi gaura din buget sau strategii prin care să poată fi evitată pierderea a și mai mulți bani la următoarea tranșă.
Săptămâna aceasta, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene propunerea de ajustare a PNRR. Documentul a inclus modificările pe care statul român a trebuit să le facă, potrivit art. 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență prin care s-au tăiat 2,1 miliarde de euro.
Acest minus vine pe fondul creșterii economice peste așteptări în 2021.
Înainte de transmiterea oficială a documentului au existat o serie de discuții informale, încă de la începutul lunii septembrie, între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții Comisiei Europene.
Astfel, statul român a fost nevoit să revizuiască proiectul PNRR, dar și să găsească soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
Tot în această săptămână, europarlamentarii s-au reunit la Strasbourg la sesiunea PE și cu ocazia ultimului discurs „Starea Uniunii” al Ursulei von der Leyen până la alegerile de anul viitor, din iunie.
Banii pentru spitale pierduți din PNRR
Negocierile cu Comisia Europeană în legătură cu pachetul de reforme fiscale a fost fără câștig la Bruxelles, spune Dragoș Pîslaru, eurodeputat și copreședinte REPER.
„Pachetul pe care România l-a propus nu a dat suficiente dovezi sau nu a demonstrat că duce la o schimbare structurală a deficitului. Acesta este, de altfel, motivul pentru care astăzi noi nu știm care e forma finală, pentru că încă ministrul Boloș nu ne poate spune cu exactitate, deși declară la fiecare televiziune la care merge câte o versiune”, continuă eurodeputatul.
În tot acest context s-au pierdut și banii pentru cele șapte spitale, care ar fi trebuit să fie finanțate prin programul PNRR. Este vorba de 740 de milioane de euro, bani nerambursabili, care ar fi urmat să fie folosiți pentru construirea unor spitale sau corpuri de spital.
Între timp, Alexandru Rafila a explicat că proiectele vor merge înainte cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții. Nu toată lumea este de acord cu această soluție de avarie.
„Ca să ne înțelegem foarte clar, de ce spunem noi răspicat că banii aceia s-au pierdut?”, explică Pîslaru. „Pentru că degeaba vrei tu să muți într-un acord cadru de împrumut cu Banca Europeană de Investiții. Orice împrumut intră în deficit. Prin urmare, așa cum nu s-au făcut spitale de 30 de ani de zile. Iată, aceeași coaliție de guvernare PSD-PNL nu va face aceste spitale”.
Cei 740 de milioane de euro nu au spațiu bugetar și nu încap în ținta de deficit. Chiar dacă, la prima vedere, deficitul bugetar și reformele fiscale par a fi doar chestiuni tehnice, ele de fapt sunt în strânsă legătură cu a patra tranșă din PNRR.
În cazul în care nu reducem deficitul, regulile Comisiei spun că ea ar putea să suspende 25% din banii disponibili. În timp ce unii consideră că Guvernul dă rateuri în ceea ce privește PNRR-ul, alții cred că situația din România nu merge mai rău ca în alte state.
„Doar 18 state au ajuns atât de departe până acum”
Siegfried Mureșan. FOTO: Shutterstock Editorial / Profimedia
Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European, explică cum „până la momentul de față România, alături de alte 17 state ale Uniunii, a avut PNRR-ul aprobat, a primit o prefinanțare de aproape patru miliarde de euro și a primit o primă tranșă de aproximativ trei miliarde de euro. În total doar 18 state au ajuns atât de departe până acum. Doar șase state au obținut ce-a de-a doua tranșă”.
Cererea pentru ce-a de-a doua tranșă din PNRR a fost depusă de Guvernul României. Comisia a finalizat evaluarea ei în iunie, iar în scurt timp ar trebui să primim 98% din bani, continuă Mureșan. Banii vor fi acordați parțial, fiindcă România nu a îndeplinit două ținte din domeniul energetic.
Este vorba despre jaloanele 129 și 133. „Jalonul 129 a vizat semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, în cadrul unei proceduri competitive, iar Jalonul 133 a vizat semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, caracterul apelului fiind unul necompetitiv”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Energiei.
Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei, și-a luat angajamentul ca aceste două jaloane să fie rezolvate în orizontul de timp stabilit de Comisie și anume în următoarele șase luni.
„Implementarea planului în România, chiar dacă ne-am dori să meargă mai repede, nu merge mai lent decât în alte state”, explică Siegfried Mureșan.
„În continuare, investițiile trebuie accelerate și reformele trebuie implementate, fiindcă Mecanismul pentru Redresare și Reziliență este un instrument pentru investiții, dar și pentru reforme. Scopul este ca niciodată, în viitor, o criză să nu ne găsească la fel de nepregătiți cum ne-a găsit criza trecută”.
Din poziția unui fost premier, Dacian Cioloș, actual europarlamentar REPER, crede că e nevoie de o reformă structurală, astfel încât măsurile Guvernului să poată fi credibile.
Reformă structurală: digitalizare, reducerea posturilor vacante, adio măsurilor populiste
Fostul prim-ministru a vorbit despre o neîncredere a populației în actualul Guvern, care este bazată pe faptul că încă nu a fost în stare să prezinte niște măsuri credibile legate de acest plan de reziliență. Guvernul ar trebui să lanseze niște reforme structurale profunde, consideră Cioloș.
Reformele enumerate de către europarlamentar, care ar putea diminua deficitul bugetar sunt următoarele:
„Reducerea cheltuielilor ineficiente și inutile;
Creșterea eficienței administrației prin digitalizarea administrației publice și a ANAF-ului, pe care o amână din 2016;
Să reducă posturi, nu cele ocupate, ci cele vacante, care au fost create ca sinecuri;
Să înceapă o discuție serioasă cu primarii, cu consilierii județeni, consilierii locali, pentru că tot vin alegerile locale, și să le pună clar în evidență că din 2024 încolo nu mai putem merge cu sute sau dacă nu chiar cu mii de comune care nu se pot susține financiar și că trebuie găsite alte soluții.
Deci, ar trebui să avem în sfârșit curajul să punem lucrurile pe masă și să nu-i mai mințim pe români de teamă că ne pierdem posturile politice”, conchide Cioloș. „Și așa rezolvăm o problemă”.
În aceeași notă, Dragoș Pîslaru crede că e nevoie de o reformă structurală, la pachet cu o regândire a lucrurilor. „Acum avem o gaură cauzată de ineficiența guvernului pe care o avem temporar de acoperit și care trebuie să se numească exact așa”, continuă eurodeputatul.
„Deci trebuie să fie o «taxă de gestiune proastă» pe prostia guvernamentală pe care o plătești doi ani de zile într-un exercițiu de solidaritate pe care românii s-o simtă pe propria piele. Poate așa, anul viitor o să voteze în cunoștință de cauză”.
Gestionarea fondurilor din PNRR și al deficitului bugetar ar trebui să fie problema Guvernului de la București. Nu ar trebui ca în tot acest discurs să fie târâtă și Ucraina sau ajutorul oferit Ucrainei, adaugă Ramona Strugariu, deputată europeană și copreședintă REPER.
„E rușinos să spui că ai deficit bugetar din cauza refugiaților ucraineni”
Ramona Strugariu. FOTO: Shutterstock Editorial / Profimedia
Strugariu vorbește despre declarațiile făcute de Marcel Ciolacu după întâlnirile cu oficialii europeni. Astfel, premierul afirma că ținta de deficit de 4,4% nu poate fi atinsă din cauza ajutorului pe care îl oferim Ucrainei.
„E chiar o rușine să mergi la Comisia Europeană și să spui că ai deficit bugetar din cauza refugiaților ucraineni”, continuă eurodeputata.
Într-adevăr, adaugă Strugariu, românii și-au deschis casele ucrainenilor. Însă, continuă ea, sunt investigații de presă care arată că acești români nu și-au primit banii de la stat destinați acestui program.
13
9
