Ancheta financiara in cazul Erbasu pare sa se indrepte spre un verdict socant: miliardarul, plasat pe locul 22 in topul bogatasilor romani, se afla, practic, in colaps financiar! Cind s-a hotarit sa-si puna capat zilelor, el era strins cu usa de creditori de toate felurile: firme private, institutii de stat, dar si camatari din lumea interlopa.

In plus, bancile refuzau sa-i mai acorde credite, pe fondul nevoii sale acute de lichiditati.

Sinuciderea lui Erbasu, pe care procurorii si politistii au prezentat-o ca fiind sigura “suta la suta”, nu este inca motivata: sinucidere vero (adevarata) sau sinucidere determinata? Ancheta finaciar-judiciara pare sa incline balanta spre cea de-a doua varianta. In acest caz, dosarul Erbasu redevine unul de “top judiciar”.

Anchetatorii trebuie sa gaseasca raspuns la o noua intrebare: cine l-a determinat, direct sau indirect, pe Erbasu sa se sinucida?

S-a sinucis “cu mafia camatarilor la usa”?!

Dinspre ancheta finaciar-judiciara, tinuta la secret de ministrul Ionel Blanculescu si de procurorul general Ilie Botos, s-au strecurat unele informatii socante. Potrivit acestora, coroborate cu informatii provenind din alte surse, Mihail Erbasu avea datorii fabuloase, pe trei fronturi: parteneri de afaceri, banci si la camatari.

Acestia din urma ii imprumutasera, se pare, sume foarte mari, cu dobinzi sufocante. Potrivit unor surse judiciare citate de Antena 1, anchetatorii au stabilit ca cele zece firme ale holdingului Erbasu aveau mari datorii catre diverse banci. De asemenea, omul de afaceri bucurestean se imprumutase in ultima vreme, pe termen scurt, de la camatari.

“Daca s-ar fi vindut toate activele societatilor lui, Mihail Erbasu nu ar fi putut acoperi gaurile financiare”, sustin anchetatorii citati. Anchetatorii au stabilit ca Erbasu lucra in paralel cu mai multe firme, cel putin 10 la numar, transferind anumite cheltuieli sau datorii de la una la alta.

“In ultimii ani, vigilenta inspectorilor financiari a fost inselata prin aceasta metoda”, sustine Antena 1, care mai informeaza ca, in ultima vreme, Erbasu depasea crizele financiare cu ajutor de la mafia camatarilor. Erbasu imprumuta sute de mii de dolari de la oameni care apoi il constringeau sa le returneze la timp si cu dobinzi uriase.

Ca si cum acestea nu ar fi fost de ajuns, biletele la ordin ale firmelor lui Erbasu ajunsesera sa nu valoreze in lumea afacerilor mai mult de un ghemotoc de hirtie aruncat la cos. Citeva dintre firmele sale aveau interdictie la Centrala Riscurilor Bancare din cauza problemelor financiare, iar bancile nu-i mai sareau in ajutor, pentru ca doar o mica parte dintre credite erau onorate la termen.

Familia Erbasu a declarat deseori, si sustine in continuare, ca Mihail Erbasu nu avea probleme financiare. Pozitia lor ar putea fi zdruncinata insa de raportul pe care ministrul Mihai Blanculescu il va face public in viitorul apropiat, cu acceptul procurorului general Ilie Botos.

Blanculescu: “Simple speculatii”

Ministrul Mihai Blanculescu, seful Autoritatii Nationale de Control (ANC), infirma informatiile privind insolvabilitatea lui Erbasu, considerindu-le “simple speculatii”. “Pot sa va confirm doar ca, vinerea viitoare, raportul ANC va fi transmis la Parchet. Ancheta noastra nu s-a finalizat.

Chiar dac as vrea sa va dau vreo informatie, nu as putea, pentru ca nu am nici un fel de rezultate. Raportul nu este gata, abia saptamina acesta urmind sa ajunga la autoritate, de la echipele care lucreaza pe teren - echipe comune ale ANC, cu garda financiara din subordine. Marti se va finaliza controlul.

Miercuri vor fi trase concluziile finale, joi se va face cosmetizarea raportului si vineri se va prezenta la Parchetul General. Fiind procedura judiciara, nimeni nu are dreptul sa furnizeze nici un fel de date, decit cu aprobarea procurorului general”, ne-a declarat ministrul Blanculescu.

“Relatiile cu camatarii nu apar in situatiile financiare!”

In ce priveste relatia cu camatarii, Blanculescu este categoric: “Sa nu va inchipuiti ca relatia asta cu camatarii apare in situatiile financiare! astia sint bani negri. Eu am vorbit si cu dl. Botos si l-am intrebat daca stie ceva despre toate informatiile astea care se vehiculeaza prin piata. Dl. Botos nu stia nimic despre asta.

Noi am spus ca verificam toate societatile comerciale din holdingul Erbasu, plus legaturile acestuia. Ca e o legatura la Craiova cu acea firma Cora, despre care se stie foarte bine, sau in alte parti, abia vineri, la prezentarea raportului, vom putea sti cu claritate”, declara seful ANC.

Datorii la buget de 1,65 milioane de euro

Datoriile facute la bugetul de stat de societatile din holdingul Erbasu depaseau, la sfirsitul primului trimestru, 66.29 miliarde lei (1,65 milioane euro), reiese din datele oficiale ale Ministerului Finantelor Publice (MFP). Pentru aceste datorii, firmele lui Erbasu beneficiau de inlesniri la plata ori aveau depuse cereri de compensare aflate in diverse stadii de solutionare.

Potrivit datelor oficiale ale MFP, in 2002 cifra de afaceri cumulata a societatilor din grupul Erbasu a fost de aproape 720 de miliarde lei (21 milioane euro), societatile inregistrind un profit net total de 37,8 miliarde lei (aproximativ 1,1 milioane euro la acea vreme).