Confirmand cele mai sumbre previziuni, liderii UE au anuntat, vineri noaptea, esecul negocierilor asupra bugetului pentru 2007-2013 si au confirmat (daca mai era nevoie) ca Uniunea Europeana traverseaza „o criza profunda", poate cea mai grava din istoria sa.

Pe scurt, situatia ar putea fi rezumata in felul urmator: Uniunea cu 25 de membri risca sa fie sufocata de birocratie si ineficienta pentru ca tratatul care reglementa modul de functionare nu a putut fi adoptat; nimeni nu vrea sa finanteze dezvoltarea noilor membri, conform principiului solidaritatii, care a guvernat

pana acum raporturile europene; nimeni nu vrea sa plateasca mai mult decat primeste; nimeni nu mai vrea sa dea bani pentru dezvoltarea altora... Judecand dupa declaratiile care au „transpirat" in culisele Consiliului European de la Bruxelles, atmosfera de la negocieri a fost sumbra si tensionata.

Desi liniile generale ale proiectului de buget pentru 2007-2013 au fost schitate cu multe luni in urma, fiecare prevedere fiind supusa unor indelungi tratative in diverse formule, sefii de state si de guverne adunati la Bruxelles au combatut varianta „indulcita" de presedintia luxemburgheza cu aceeasi pasiune de la inceput.

„Vedetele" summitului au fost, conform asteptarilor, presedintele francez Jacques Chirac si premierul britanic Tony Blair. Convinsi ca punctul lor de vedere este cel corect, ei au ramas fermi pe pozitii, fiecare acuzandu-l pe celalalt ca blocheaza acordul mult-cerut.

Tony Blair, care insista cu incapatanare ca Marea Britanie sa continue sa primeasca faimosul „cec" de la Bruxelles (continand restituirea unei parti din contributia Londrei la bugetul comunitar), ar fi fost dispus sa redeschida acest subiect (si chiar sa accepte o inghetare a sumelor anuale), daca s-ar fi luat in

considerare o reforma a Politicii Agricole Comune (PAC), care „inghite" 42 la suta din bugetul comunitar.

Seful cabinetului de la Londra spune raspicat ca sistemul PAC este „arhaic" si ca Uniunea Europeana trebuie sa-si reorienteze atentia catre zone de dezvoltare mai moderne, daca vrea sa ramana competitiva pe plan mondial.

Chirac nici nu vrea sa auda si insisita ca PAC este foarte moderna si, de altfel, tocmai acest sistem a permis ca Uniunea Europeana sa devina exportatoare de alimente si produse agricole.

La randul lui, Chirac ar fi fost dispus sa „admita" o eventuala inghetare a cecului britanic, dar numai daca nu se atinge nimeni de PAC...

Pe langa cei doi adversari, o serie de lideri mai putin dramatici si-au cerut drepturile: premierul olandez Jan Peter Balkenende a tot repetat ca Parlamentul tarii lui i-a cerut sa se intoarca acasa cu o reducere a contributiei la bugetul comunitar de 1,5 miliarde de euro; cancelarul austriac Wolfgang Schuessel si premierul suedez Goeran

Persson au insistat, la randul lor, pentru reducerea contributiilor tarilor lor la buget; italianul Silvio Berlusconi nici n-a vrut sa auda de o reducere a ajutoarelor regionale pentru Sicilia...De parca n-ar fi votat in favoarea extinderii, fiecare stat membru al Uniunii refuza, acum, sa-si asume o parte din costurile ei...

Noile membre UE – cele mai afectate de esuarea bugetului

Analistii sunt de acord ca esecul Consiliului European de la Bruxelles deschide o perioada nefasta pentru Uniunea Europeana, de certuri si targuieli intre sefii de state, de stagnare, in general, in toate domeniile.

Cele mai afectate de pe urma intarzierii adoptarii bugetului pentru 2007-2013 par noile state membre din Est (plus Romania si Bulgaria, care s-ar presupune ca intra in UE in 2007). Pare foarte probabil sa apara mari intarzieri in plata fondurilor structurale destinate modernizarii infrastructurii acestor tari.

Surse diplomatice de la Bruxelles citate de "International Herald Tribune" au explicat ca, in mod normal, organizarea transferului de fonduri dureaza in jur de 18 luni; daca bugetul ar fi fost adoptat vineri, banii de la Bruxellles ar fi putut ajunge la destinatie la 1 ianuarie 2007.

Acum sunt de prevazut mari intarzieri, cu atat mai mult, cu cat nu se poate spera la un acord in timpul presedintiei britanice a Uniunii, care incepe de la 1 iulie a.c.

Oficialii romani nu par prea ingrijorati de esuarea bugetului pentru 2007-2013. Premierul Tariceanu a declarat, vineri, ca „Romania nu a pierdut absolut nimic. Avem in continuare un pachet extrem de consistent, care, daca ne referim la fondurile de coeziune si la fondurile alocate agriculturii, se ridica la o suma extrem de consistenta".

Seful guvernului de la Bucuresti ramane optimist si spera ca actuala criza bugetara se va rezolva curand, inainte ca Romania sa intre in UE.