Dan Voiculescu il bate la scris pe Ion Iliescu. Fostul presedinte al Romaniei a publicat cinsprezece carti in tot atatia ani, liderul conservator - saptesprezece, din 1989 si pana astazi.

Si ce mai opere! despre industrializare, privatizare, comercializare, tranzactionare, umanizare, toate insirate constiincios in biografia de pe site-ul Senatului, de unde autorul, cu bratele incrucisate, arunca o privire provocatoare.

Din desfasurator, lipseste insa „Adevarul despre Crescent” - cu certitudine, n-ar fi fost bine sa atraga atentia asupra acestui tulbure episod - si, mai ales, inca nescrisa „Adevarul despre Grivco”, care ar completa de minune „confesiunile” afaceristului multimilionar.

Din primul volum, am aflat doar cum, in 1995, ca intr-o poveste din „1001 de nopti”, un arab batran pe nume Sanbar i-a lasat mostenire nu propriei familii, ci slujbasului sau Voiculescu actiunile de zeci de milioane de dolari ale firmei Crescent.

Din al doilea, ar trebui sa ne lamurim ca Grivco, infiintata in 1992, nu are nici o legatura cu Crescent si nici una din ele cu conturile lui Ceausescu si Securitatea, senatorul economisind milioane de dolari din salariu pentru a-si pune pe picioare multimea de societati si fundatii.

Dan Voiculescu nu s-a impiedicat niciodata de explicatii cu privire la provenienta fabuloasei sale averi, se considera o victima a Securitatii si nu un prieten al acesteia, desi exista un straniu gol de 10 ani in dosarul care-l priveste, exact perioada cand facea import-export, la Bucuresti, pentru Crescent, considerata de unii paravan pentru tranzactiile fostei politii politice.

Voiculescu a sarit sprinten peste toate, continuandu-si ascensiunea politico-financiara care l-a adus pana in pragul Guvernului Romaniei. Conducerea PC, care-i urmeaza intocmai indicatiile, l-a propus, cu entuziasm, pentru functia de viceprim-ministru, in locul altei odrasle rasfatate a comunismului, George Copos.

Asa incat, acum, seful conservator, care a dat de gustul demnitatilor publice, se pregateste sa mai faca un pas inainte in cariera politica, urcand din sala Parlamentului, pe podium, in banca guvernului.

Ungerea lui Dan Voiculescu vicepremier - care s-ar putea petrece zilele acestea - arata, in primul rand, ca PC, un partid de nici 5 la suta, are un rol mai important decat se credea in echilibrul coalitiei de guvernamant.

Nici PNL, nici PD, nici UDMR nu au contestat oficial candidatura liderului conservator, in ciuda trecutului sau dubios si a dezvaluirilor recente privind profitabilele tranzactii cu energie pe seama statului, incheiate de firma Grivco.

Doar cate o voce neautorizata a vorbit despre „coruptia ce se asaza la masa guvernului”, fara a-l tulbura insa pe premierul Calin Popescu Tariceanu, dispus, mai curand, sa accepte o „solutie imorala” decat sa piarda un aliat.

Conservatorii vor castiga politic prin prezenta liderului lor absolut la cel mai inalt nivel al deciziilor economice si politice, pe cand Executivul va pierde tocmai din cauza controversatei evolutii a acestuia.

In al doilea rand, numirea lui Voiculescu pune punct oricarei discutii serioase despre restructurarea guvernului, fiindca, odata oferita, functia de vicepremier - inventata nu din necesitate, ci tocmai pentru a satisface orgoliul unor lideri - nu va putea fi desfiintata fara riscul destramarii coalitiei.

Or, seful PC nu intentioneaza sa treaca vreo 2-3 luni prin Palatul Victoria, ci sa ramana. In al treilea rand, trecerea lui Voiculescu in randul ministrilor reprezinta inca o victorie a mostenitorilor comunism-securismului, pe care presedintele Traian Basescu si Alianta D.A. promiteau sa-i zdrobeasca in campania electorala.

Dar, cine stie, galoanele de viceprim-ministru il vor ajuta pe Voiculescu sa construiasca „societatea umanista”, descrisa de el in cartea cu acelasi nume.

Atunci, nu se va mai bate pentru reducerea TVA, ci o va inlocui direct cu TTA (Taxa pentru Tulburarea Armoniei), iar Ministerul Economiei va deveni, asa cum viseaza autorul, Ministerul Armoniei si toata lumea va fi multumita, fiindca rasplata va veni dupa merit. Liderul PC a facut deja primul pas, percepand partenerilor Taxa pe armonie a Coalitiei.