Cu mare intarziere, incepand de anul viitor, contribuabilii de pana la 45 de ani vor putea contribui la fondurile de pensii private obligatorii. Legea 23/2007, care va fi publicata saptamana aceasta in Monitorul Oficial, a micsorat comisioanele pe care administratorii fondului ar urma sa le primeasca de la contributori.
In dezbaterile din Parlament, sindicatele si politicienii au reusit sa reduca limitele superioare impuse comisioanelor la maximum 2,5% din contributia neta, si 0,05% din activul net total al fondurilor (de doua ori mai putin decat era prevazut initial). In plus, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui astfel de fond a fost si el micsorat de la 5 la 4 milioane de euro.
Romania este, de altfel, ultima tara din zona care va lansa sistemul de pensii private menit a salva populatia din falimentul sistemului public de pensii. In plus, „prudenta” politicienilor, dublata de lobby-ul populist al sindicalistilor, face ca, la inceput cel putin, valoarea totala a fondurilor private de pensii sa fie redusa.
Seduse de retorica de stanga, cartelurile sindicale si partidele politice nu-si dau seama insa ca procentul de numai 2% din fondul de salarii (cel mai mic din regiune) care va fi varsat initial in pensiile private obligatorii nu face altceva decat sa majoreze ponderea costurilor cu administrarea in totalul valorii activelor fondurilor.
Astfel va fi micsorata rentabilitatea acestora si asa erodata inevitabil de inflatie. Asta in detrimentul viitorilor pensionari, care vor beneficia de pensii mai mici ca urmare a sumelor reduse investite.
Pensii private obligatorii, peste 14 luni
Desi initial se spera ca Pilonul II sa functioneze inca din acest an, el va mai avea de asteptat cel putin pana la inceputul anului viitor. „Sase luni vor fi necesare adoptarii normelor de aplicare, care vor aparea cel mai devreme in iunie. Autorizarea administratorilor, depozitarilor si auditorilor ne va ocupa alte 4 luni.
Minimum patru luni vor fi necesare si procesului de aderare a contribuabililor la diferite fonduri: trebuie desfasurate campanii de publicitate initial din partea noastra, apoi din partea administratorilor.
Persoana de pana la 35 de ani care nu a aderat la un fond de pensii in termen de 4 luni de la data la care este obligata prin efectul legii este repartizata aleatoriu la un fond de pensii de catre institutia de evidenta”, a declarat presedintele Comisiei de Supra-veghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.
Cheltuielile suportate de administrator
Potrivit Legii 23/2007, promulgata deja de presedinte, cheltuielile de administrare sunt suportate de administrator, din veniturile proprii.
Comisionul de administrare se constituie prin deducerea unui cuantum din contributiile platite, dar nu mai mult de 2,5%, cu conditia ca aceasta deducere sa fie facuta inainte de convertirea contributiilor in unitati de fond si din deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,05% pe luna, stabilit prin prospectul schemei de pensii.
In schimb, administratorul va trebui sa suporte, din castigurile proprii, cheltuieli de administrare: comisioane de depozitare, bancare, fond de garantare etc. Provizioanele, in schimb, vor fi suportate de fond, constituit separat de administrator, fara ca fondul sa aiba personalitate juridica, afirma Oancea. Motivul: fondul nu trebuie sa riste falimentul.
In cazul in care firma de administrare risca sa falimenteze, ii va fi retrasa licenta, iar fondul va intra in administrare speciala, activele fiind transferate altei companii, a adaugat Oancea.
Fonduri reduse, costuri mai mari
Ca in orice alta afacere, costurile sunt fixe (indiferent de marimea acesteia) si variabile. Atat timp cat valoarea totala a fondurilor este una mica, ponderea costurilor fixe de administrare va fi una ridicata. Odata cu marirea sumelor cuprinse in aceste fonduri, si ponderea costurilor fixe se va micsora.
Un procent de numai 2% din fondul de salarii transferat de la sistemul public la cel privat implica, in faza initiala, o pondere ridicata a costurilor de administrare.
N-ar trebui sa mire pe nimeni daca, la numai un an-doi de la infiintarea sistemului, sindicatele vor protesta in legatura cu noua forma de „exploatare” a proletariatului de catre capitalisti, care le pun comisioane pe batranete. Fara a realiza insa ca propria lor campanie populista creste ponderea costurilor in intreaga valoare a fondurilor.
O situatie asemanatoare s-a inregistrat in Polonia, invocata deja de sindicatele din Romania in negocierile cu patronatele si Guvernul. „Situatia din Polonia a fost creata de colectarea defectuoasa. 70% din bani au stat intr-un cont si nu au putut fi investiti de administratori. Iar rentabilitatea celor 30% de procente din fond investite a fost raportata la valoarea intregului fond.
Aceasta a fost o greseala din care trebuie sa invatam. Insa este doar un caz particular. In Europa exista 3.500 de fonduri de pensii private, cu o medie a profitului real in 2005 de 7%.
In Chile, unde, este adevarat, exista un sistem diferit, rata profitabilitatii a fost de 11% in ultimii 20 de ani”, a declarat pentru SFin presedintele Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi Sociale (CNPAS), Mihai Seitan.
Privatizarea ar putea fi accelerata
In ceea ce priveste procentul de numai 2%, el este rezultatul unui compromis intre adeptii privatizarii, sindicate si politicieni. „Propunerea initiala era de 7% din fondul de salarii, insa orice propunere noua intampina rezistenta. Am avut de ales intre a nu se privatiza nimic din sistemul de pensii si a ne multumi cu procentul de 2%.
In plus, nu trebuie uitat ca de la 2% se incepe, urmand ca acest procent sa se majoreze cu 0,5% anual, urmand a ajunge la 6% in 2016”, afirma Seitan. De altfel, sustine acesta, si in Bulgaria s-a plecat tot de la 2%.
„In cel mult doi ani sper ca vom avea premisele necesare pentru a inainta o noua propunere si pentru a-i convinge pe politicieni sa accepte majorarea mai rapida a procentului, poate chiar sa trecem direct la 9,5%, valoarea totala pe care o plateste acum angajatul la sistemul public de pensii”, declara, la randul sau, presedintele CSSPP, Mircea Oancea.
