Dupa ce sunt supusi unor interventii chirurgicale, pacientii din Spitalul Judetean Zalau sunt tinuti in conditii igienico-sanitare in care, in Uniunea Europeana la care ravnim cu atata "interes", nici macar animalele nu le-ar tine.

Raportand situatia din Sectia de Chirurgie la conditiile minime de igiena, e de mirare faptul ca inca nu a fost pus lacat pe cele 50 de saloane unde se interneaza bolnavii. Trecand prin acestea, dar fara a poposi prea mult, ai impresia ca vezi imagini desprinse din filmele de groaza.

Socant si terifiant este sa-ti inchipui cum oamenii suferinzi pot sa se recupereze dupa o operatie in asemenea conditii infecte. Asta pentru ca saloanele seamana mai degraba cu niste grajduri. Cum altfel ar putea arata o incapere nezugravita de peste 15 ani? Doar cu igrasie, mucegai, praf si miros imbacsit. Nu mai vorbim de instalatiile sanitare si chiuvetele care cu greu mai pot fi folosite.

Infernul a coborat in sectia de chirurgie

Ca si cum n-ar fi destul, mobilierul si paturile stau sa cada cu tot cu pacienti. Pe parcursul internarii "in iad", bolnavii trebuie sa suporte o lenjerie coapta de vreme, care oricat de mult ar fi spalata si curatata, tot jalnic ar arata: gauri si pete in cearsafuri si paturi si perne din burete rupte.

Dezastrul din saloane este si mai bine accentuat de pardoseala, daca o putem numi asa, tinand cont ca pe jos nu este decat ciment, de usi si ferestre ingalbenite de atatia ani, de cand nu au mai vazut urma de vopsea proaspata.

Intr-un colt, statea pe loc repaus o targa, care arata ca dupa razboi: avea picioarele si manerele ruginite, salteaua rupta, imposibil sa ofere pacientului transportat un confort cat de cat, ingrozindu-l parca si mai mult atunci cand e drum spre sala de operatie. Infernul continua si aici.

Seful sectiei de chirurgie, medic primar chirurg Dorel Dindelegan, ne-a informat ca si acum lucreaza cu instrumentarul chirurgical pe care l-a gasit aici in 1967, cand a venit in spitalul din Zalau. Ne-a fost de necrezut ochilor sa vedem halul in care arata unica baie la care bolnavii pot sa apeleze.

Chiar de la intrare ne-a izbit un miros intepator de clor, dar de ce dezinfectie mai poate fi vorba cand usile, tevile, vanile de la dus sunt toate mancate de rugina? Desi ne aflam intr-un spital, si cu atat mai mult intr-o sectie de chirurgie, in fata usii grupului sanitar trona un cos de gunoi gol, iar langa el era aruncata mizeria si pungi cu pansamente folosite.

Deprinderile de a pastra un minim de curatenie se dobandesc pana la varsta de sapte ani, dar se pare ca personalului insarcinat cu mentinerea curateniei ii pasa prea putin. Surprizele socante nu s-au oprit aici.

In oficiu, locul in care se spala vasele din care se serveste masa pacientilor, cele doua chiuvete erau negre, smaltul de pe ele lipsind cu desavarsire, iar un dulap de-abia mai statea in picioare. Acelasi miros imbacsit persista si in oficiu si in sala de mese.

Rezerva lui Nastase

Punctul de oprire al vizitei l-a constituit o rezerva, singura incapere din sectie care ne amintea ca ne aflam intr-un spital. Am asteptat ceva timp pana sa intram s-o vedem, pentru ca, din pacate, era incuiata si nu se da spre "ocupare" decat persoanelor bolnave mai instarite, in special celor sus-pusi.

Culmea, cum ne place noua, romanilor, sa asternem covoare rosii si sa facem reverente in fata demnitarilor, rezerva s-a amenajat cu prilejul unei vizite a fostului prim-ministru Adrian Nastase, la Zalau. E strigator la cer cum pentru atatia oameni suferinzi nu se gasesc fonduri, iar pentru debarcarea unei inalte oficialitati s-a amenajat o rezerva cat ai bate din palme.

Desi ne batem cu pumnii in piept ca suntem o tara democrata, inca nu ne-am lepadat de vechile obiceiuri ceausiste, cand, precum proverbului: "Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul", erau scoase la inaintare doar reusitele.

In vizita prin sectie, pacientii s-au grabit sa ne spuna nemultumirile legate de sistemul sanitar din Romania, dar fara sa-si dezvaluie identitatea, majoritatea dintre ei fiind nemultumiti de lipsa medicamentelor si a materialelor sanitare din spital pe care trebuie sa si le cumpere.

Un barbat, care tocmai se externa, era revoltat datorita faptului ca, desi, timp de 30 de ani, si-a platit asigurarile medicale, ajuns in spital a fost nevoit sa-si procure din banii sai de pensie fasa si medicamente necesare tratamentului. La fel de indignata era o femeie, care se plangea de conditiile igienico-sanitare improprii pe care trebuia sa le suporte, fiind internata. Insusi dr.

Dorel Dindelegan a recunoscut ca exista greutati in aprovizionarea cu fese, tifon, fire de sutura chirurgicala, medicamente si ca este o rusine sa le ceara pacientilor sa si le cumpere, desi sunt asigurati. "Se simte tragic lipsa banilor din sistemul sanitar.

Prin licitatiile electronice se cumpara materiale la preturi foarte mici, dar de calitate foarte proasta: manusile chirurgicale sunt cu defecte de fabricatie, tifonul dupa doua spalari se deterioreaza", a spus dr. Dindelegan.

Citand aceeasi sursa, lipsa materialelor este simtita si in cele patru sali de operatie, din acestea doar una fiind, de cativa ani, cat de cat modernizata, prin fonduri de la Banca Mondiala.

"Suntem in pericol de a intra in colaps"

"Rezolvarea problemelor cu care se confrunta Spitalul Judetean nu consta in destituirea directorilor, pentru ca ei fac tot ce pot", a precizat dr. Dindelegan, adaugand ca sursa principala a problemelor sunt "banii insuficienti alocati spitalelor, iar sponsorizari nu exista, datorita neimplicarii comunitatii, care sare mai repede in ajutorul altor domenii, precum sportul".

De asemenea, directorul Spitalului Judetean Zalau, Liliana Neaga, admite aspectele negative privind partea de reparatii si de intretinere a sectiei. "Anul acesta am primit fonduri de la Consiliul Judetean de 1,5 miliarde de lei, bani care ajung doar pentru reparatii primare, restul reparatiilor facandu-se din sponsorizarile aduse, in principal, de catre sefii de sectii.

Intrucat bugetul nostru este extrem de limitat, am incercat sa capacitam personalul sa faca rost de sponsorizari", a declarat Neaga. In ceea ce priveste aprovizionarea cu materiale sanitare, directorul Spitalului Judetean a afirmat ca situatia din sectia de chirurgie se regaseste si in celelalte sectii: "Din nou ne lovim de problema bugetului.

Va marturisesc ca suntem descoperiti pe trimestrul al doilea la capitolul materiale sanitare, hrana si utilitati. Situatia din Spitalul Judetean este mai mult decat ingrijoratoare, suntem in pericol sa intram in colaps".

Neaga a mai adaugat ca "Din nefericire, la toate aceste neajunsuri se adauga si lipsa personalului, cu un numar extrem de redus de oameni, trebuind sa asigure ingrijirea unui numar mare de pacienti. Pentru ceea ce se intampla in momentul de fata, cuvantul <> este prea bland".

Vizavi de situatia critica in care se afla Spitalul Judetean, presedintele Consiliului Judetean, Tiberiu Marc, a spus ca: "Administrarea serviciilor de sanatate ar impune o evaluare a lor. Ne propunem sa discutam in prima sedinta a CJ despre finantarea actului de sanatate in Spitalul Judetean, avand in vedere deficientele majore constatate acolo.

In calitate de autoritate publica si proprietar al spitalului, incercam sa alocam fonduri pentru partea de infrastructura". Marc a fost insa de parere ca "in actul medical si in modul in care se desfasoara activitatea de management ar trebui sa se implice si alte institutii, ca de exemplu Directia de Sanatate Publica sau Colegiul Medicilor".

Din punctul sau de vedere o parte mult prea mare din fonduri merg catre functionarea institutiei - utilitati si salarii, CJ alocand spitalului , in anul 2005, suma de 2 miliarde de lei.

Pe de alta parte, contactat telefonic, prefectul Andrei Todea ne-a declarat: "Am remarcat de mai multe ori criza din sistemul sanitar salajean. In urma celor semnalate de dvs. , ne vom sesiza si, in zilele urmatoare vom face o comisie care sa verifice situatia din Spitalul Judetean.

Astfel, vom putea sti daca neajunsurile sunt cauzate de un management deficitar sau este rezultatul crizei din sistemul sanitar la nivel national. E posibil ca ambele cauze sa fi contribuit la crearea starii de fapt existente".

Directorul adjunct al DSP, Paul Shanta, a fost de parere ca nu este o situatie tocmai normala cea in care se afla spitalul si ca de gospodarirea unitatii raspund Consiliul de administratie si directorii, care administreaza banii pe care ii au. Situatia s-a agravat datorita faptului ca pe an ce trece sunt alocati tot mai putin bani spitalului.

"Speram intr-o rectificare de buget, iar in acest sens avem semnale ca fondurile de sanatate permit acest lucru. Daca se vor aloca noi sume, acestea vor trebui gospodarite mai bine, stabilindu-se mai intai prioritatile.

Dupa situatia cu care se confrunta Spitalul Judetean, nu e de mirare ca majoritatea bolnavilor iau drumul Clujului, unde au parte de un tratament adecvat.

Daca masurile amintite de unii dintre capii judetului vor ramane doar la nivelul declaratiilor, asa cum s-a mai intamplat si in anii trecuti, iar comunitatea va ramane si ea indiferenta, exista pericolul ca salajenii sa se trateze ori acasa, dupa leacuri babesti, riscandu-si viata, ori prin judetele vecine, unde putin isi permit sa ajunga.