Constructorul grec Proodeftiki risca sa piarda contractul de executie a modernizarii sectorului limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud - Bistrita a DN 17, in lungime de 52,4 km si care are pretul de 794,854 miliarde lei.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), ingrijorata de intarzierile in executia altor lucrari a celor de la Proodeftiki, precum si de situatia financiara a firmei grecesti, intentioneaza sa demareze procedurile legale pentru anularea licitatiei.
Europa de Est - in general, si Romania - in special, a devenit raiul lucrarilor de infrastructura rutiera. Din 2003 incoace, in drumurile din Romania au fost investite cateva mii de miliarde de lei, adica cateva sute de milioane de euro. Majoritatea drumurilor romanesti au fost efectuate de firme sau conglomerate de firme (joint venture-uri) straine.
Acestea si-au adjucat contractele in baza unor licitatii. In spatele acestor licitatii insa se ascund jocuri de culise dintre cele mai mizerabile, miza fiind valoarea de milioane de euro a contractelor.
800 miliarde lei, bani de buzunar
Lucrarile de modernizare a DN 1C si DN 17, pe traeseul Cluj – Dej – Bistrita – Suceava, este a doua lucrare ca valoare in infrastructura din Romania dupa autostrada Bechtel Brasov - Bors. Pretul modernizarii drumului care leaga Ardealul de Moldova este de 6.025, 341 miliarde lei, adica 163,7 milioane euro.
Din o felie a acestui tort au primit ingaduinta a se infrupta si grecii de la Proodeftiki, care vor lucra pe sectorul de 52,4 km a DN17, mai precis intre limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud – Bistrita. Proiectul este in valoare de 800 miliarde lei.
Adjudecarea de catre Proodeftiki a licitatiei respective are legatura insa cu alte licitatii.
S-au saturat de jocuri
In prezent, surse neoficiale din cadrul CNADNR sustin ca reprezentantii Companiei au demarat deja o serie de intalniri cu diferite Birouri de Avocatura Internationala pentru a studia posibilitatea renuntarii la contractul cu Proodeftiki.
Conducerea CNADNR este ingrijorata atat de prestatiile societatii grecesti in executia altor contracte cu CNADNR, cat si de situatia financiara a societatii.
In prezent Proodeftiki are in executie lucrari la DN 66 Petrosani – Simeria, lucrare in valoare de 12,1 milioane euro, o lucrare pe Desi pe DN66 lucrarile au fost programate sa inceapa in trimestrul II al anului 2003, iar durata de executie este de 25 de luni- adica cu finalizare in toamna acestui an, Proodeftiki este cu mult in urma faa de programul stabilit.
De asemenea, situatia nu este mai buna nici pe drumul dintre Craiova si Drobeta Turnu Severin sau pe lucrarea din Moldova. precum si o lucrare in Moldova. Pe langa toate acestea, Proodeftiki intampina si o serie de dificultati financiare.
Astfel, situatia firmei mama din Grecia, nu este deloc una linistititoare. Proodeftiki intentioneaza in aceste conditi sa isi mute intreg arsenalul in Romania.
Potrivit unor surse neoficiale, grecii au de gand sa isi stabileasca cartierul general in judetul Bistrita Nasaud, sponsorizarea oferita clubului de fotbal Gloria Bistrita, fiind un indiciu in ceea ce priveste viitorul sediu al Proodeftiki.
Pe langa acestea, CNADR este ingrijorata si de capacitatea firmei de a-si desfasura activitate ape fronturi multiple, avand in vedere faptul ca grecii nu au dus la bun sfarsit lucrarile in care au fost angrenati pana in prezent.
Referitor la lucrarea de pe DN 66 atr mai fi de spus ca aceasta a fost adjudecata in numele unei asocieri intre Proodeftiki si Contransimex.
Atata tot ca nu s-a luat in calcul faptul ca, in anii '90, partea romana a contractat credite externe de zeci de milioane de dolari cu garantia statului, credite pe care apoi Contransimex nu a reusit sa le achite, Romania platind aproximativ 25 de milioane de dolari, din banii publici, ratele aferente contractului semnat de Contrasimex.
Mizerile de pe DN1
In toamna anului 2004, fosta guvernare a atribuit firmei grecesti Efklidis un contract pentru modernizarea unei portiuni de 4,4 km de pe DN 1. Pretul pentru care a fost adjudecata licitatia a fost de 27,6 milioane euro, iar lucrarile urmau sa inceapa in aceasta primavara.
In primul rand, interesant este faptul ca lucrarea respectiva a costat de cinci ori mai mult decat amenajarea unei portiuni similare a autostrazii Bucuresti – Constanta.
La intrarea in Capitala, pe DN1, CNADNR se lauda ca se vor executa lucrari de largire la sase benzi, ranforsarea structurii rutiere, amenajare trotuare, lucrari de pasaj, precum si de siguranta circulatiei.
In fapt, in prezent, drumul respectiv are deja cinci benzi, astfel fiind vorba practic de construirea unei singure benzi de circulatie si realizarea unor pasaje pietonale si trotuare. Dincolo de aceste aspecte, si licitatia in sine a fost una curioasa.
Desi conditiile de participare la licitatie nu erau drastice, termenul de garantie al lucrarilor fiind extrem de scurt, 24 de luni, firmele din domeniu nu s-au inghesuit nici macar la actiunile premergatoare licitatiei, ca sa nu mai vorbim de licitatia in sine.
Astfel, caietul de sarcini a fost cumparat de numai cinci societati, iar la licitatia propiru zisa sau prezentat doar doua societati, Efklidis si Proodeftiki. Facem precizarea ca in cazul in care s-ar fi prezentat o singura societate, licitatia ar fi trebuit reluata.
Efklidis si Proodeftiki sunt departe insa de a fi doua societati care nu au nimic in comun, ele fiind mai degraba una si aceiasi firma.
In scriptele Ministerului Finantelor Efklidis apare de cinci ori, trei firme (Efklidis SA Atena Sucursale Bucuresti, JV Efklidis Aegek si JV Efklidis Atti Kat Sa Atena Sucursala Bucuresti) fiind inregistrate in Bucuresti, iar doua la Cluj Napoca.
Cele doua firme clujene (JV Proodeftiki Atemke Efklidis SA si JV Proodeftiki Atemke Efklidis SA Grecia Sucursala Cluj), sunt asociatii cu Proodeftiki, adica tocmai adversarul Efklidis-ului la licitatie.
De asemenea, regulile licitatiei au fost uitate, media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani fiind una din conditiile impuse la licitatie, aceasta trebuind sa fie de 1.220 miliarde lei. Or, Efklidis a fost inregistrata in anul 2002 si are depus bilantul contabil doar pe anul 2003, el fiind unul de 520 miliarde lei, inferior sumei de 1.220 miliarde lei.
La fel, nici Proodeftiki nu se califica pentru participare ala licitatie, la Ministerul Finantelor Publice neexistand un bilant al sucursalei acestei firme in Romania.
Dupa fapta si rasplata
Revenind la drumurile noastre, adica la modernizarea DN 1C si DN17, Proodeftiki si-a adjudecat sectorul amintit la numai doua saptamani dupa ce pierduse licitatia pentru DN1.
Bineinteles, obtinerea celor 800 de miliarde nu are nici o legatura cu "jocurile" de la licitatia pentru DN1, unde Proodeftiki, prin prezenta sa, a facilitat obtinerea constractului de catre Efklidis. Si nici licitatia pentru DN1 C si DN17 nu a fost una lipsita de semne de intrebare.
In luna iunie a anului 2003, Regia Autonoma Administratia Nationala a Drumurilor (a carei urmasa este CNADN), a anuntat invitatia de precalificare pntru licitatia internationala restransa in vederea atribuirii contractelor de modernizare a sectoarelor de drum de pe DN 1C si DN 17.
Precalificarea si licitatia pentru contracte erau deschise firmelor si asocierilor din toate tarile. Costurile contractelor urmau sa fie suportate dintr-un imprumut obtinut de la Banca Europeana de Investitii. Fiind vorba despre sume imense, aproape cate o mie de miliarde de lei pentru fiecare contract, multe firme si-au depus ofertele.
Fara spsaga, fara comisioane
Pentru lucrarile d ereamenajare a DN 1C si DN 17 au existat intre 11 si 16 oferte pentru fiecare sector de drum. La inceputul anului trecut s-a stabilit o ordine preliminara a castigatorilor. Apoi insa surpriza, la 5 din cele 7 contracte primii 6-7 ofertanti au fost descalificati din licitatie.
Firmele respective spun ca nici acum nu stiu de ce au fost descalficate. In urma acestor descalificari firmele de pe locurile 6, 7 sau 8 au ajuns pe locul intai iar apoi si-au adjudecat licitatiile.
Potrivit unor surse din domeniul contructiilor de sosele, in Romania, la asemenea licitatii, unde miza de sute de miliarde de lei, functioneaza un mecanism simplu al spagii: un milion de dolari, pentru fiecare 50 de kilometri! Spaga se da la cel mai inalt nivel, adica esalonul unu al Ministerului.
Bineinteles la licitatia in cauza nu exista nici o dovada a vreunei spagi.
Legea?! Care lege?
Grecii de la Proodeftiki au calcat in picioare Codul Fiscal in 2003 cu ocazia lucrarilor de la DN 6 Craiova – Drobeta Turnu Severin, lucrare finantata din fonduri ISPA. Cei de la Proodeftiki au incercat sa pacaleasca statul roman cu peste 30 de miliarde lei, prin inregistrari contabil eonate. In primul rand Proodeftiki
A jonglat cu sumele aferente organizarii de santier, inregistrand in contabilitate suma de 1,8 miliarde lei reprezentand "cheltuieli cu amenajare ", in ciuda faptului ca nu aveau documente justificative, ci doar o situatie centralizatoare a facturilor si aceasta in limba greaca.
O mare parte din facturi se refereau la servicii de cazare persoane fizice, inspectorii financiari fiind uluiti cand au descoperit suma de 600 milioane lei reprezentand cazarea la hotel si transportul cu avionul a unor persoane care nu erau salariati ai firmei si nici nu aveau vreo legatura cu aceasta.
Mai departe, grecii de la Proodeftiki au inregistrat, mai mult sau mai putin fictiv, ca platita suma de 12,7 miliarde lei, reprezentand "furnizarea serviciilor noastre conform aplicarii studiului de constructie".
Atata tot ca inspectorii nu au gasit nici un contract incheiat cu vreo firma si nici vreo documentatie din care sa rezulte ca serviciile au fost efectiv prestate.
De asemenea, firma greaca a primit sfaturi ("sfaturi cu privire la personal, sfaturi in domeniul contabilitatii generale, asistenta in obtinerea garantiilor bancare etc") de 17 miliarde lei de la patru firme din Cipru si Grecia.
Bineinteles, cei de la Proodeftiki nu au putut prezenta rapoarte sau studii de fezabilitate cu privire la persoanele sau firmele care au efectuat serviciile respective.
Pe langa toate acestea, Proodeftiki a intentionat si isi deduca fiscal, ilegal, suma de 1,5 miliarde lei, ca diferenta negativa de curs valutar.
Nu in ultimul rand, grecii "au uitat" sa vireze catre bugetul de stat un impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente de cinci la suta, restul de plata fiind de aproape 400 milioane lei. In ciuda tuturor acestor jonglerii financiare, grecii de la Proodeftiki s-au ales doar cu o amenda de 30 milioane lei.
Vasili Othonos 22, Atena, Judetul Cluj!
Proodeftiki figureaza in analele electronice ale Ministerului Finantelor de 5 ori, cu societatile Proodeftiki SA Grecia Sucursala Bucuresti, Proodeftiki Management SRL, JV Proodeftiki Atemke Efklidis SA, JV Proodeftiki Atemke Efklidis SA Grecia Sucursala Cluj si Proodeftiki Construct SRL, primele doua fiind inregistrate in Bucuresti, iar ultimele trei in Cluj Napoca.
Proodeftiki SA Grecia Sucursala Bucuresti este inregistrata din data de 18 iulie 2002 si, potrivit datelor de pe pagina electronica a Ministerului Finantelor, nu a depus nici o situatie financiara. La fel, nici
In ciuda faptului ca Proodeftiki Management SRL, este inregistrata din data de 20 martie 1998, tot in Bucuresti, nici ea nu a depus vreun bilant contabil.
Joint Venture –ul (JV) Proodeftiki Atemke Efklidis SA, o combinatie de firme abonate la licitatiile organizate de Ministerul Transporturilor sau CNADNR, are o adresa cel putin interesanta: "Vas. Othonos 22 Atena, Judetul Cluj".
Am incercat sa gasim pe vreo harta a judetului Cluj localitatea, comuna sau satul Atena, dar, din pacate, nu am reusit. Cumetria Proodeftiki – Atemke – Efklidis, in ciuda faptului ca este inregistrata din vara anului 1998, nu a depus nici o declaratie fiscala.
Sucursala clujeana a "cumetriei", JV Proodeftiki Atemke Efklidis SA Grecia Sucursala Cluj este inregistrata exact din aceiasi data (24 august 1988) ca si societatea anterioara si are sediul in Piata Cipariu numarul 9.
In 2003 firma a avut o pierdere de 49,5 miliarde lei, iar in 2002, la o cifra de afaceri de 79 milioane lei (!!!) a avut pierderi de 11,6 miliarde lei.
Ultima dintre cele cinci societati, Proodeftiki Construct SRL, inregistrata din noiembrie 2001, este singura care a lucrat in profit, chiar daca sumele sunt aproape derizorii si performanta a fost realizata intr-un singur an. Astfel, in 2003, la o cifra de afaceri de 252 milioane lei, profitul a fost de…47 milioane lei.
In 2002, la o cifra de afaceri de 887 milioane lei, firma a realizat pierderi de aproape un miliard de lei.
