Privatizare cu "talpi" politice la "Clujana"

de Iuliana Borzescu, Claudiu Padurean     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Joi, 11 august 2005, 0:00

Consiliul Judetean Cluj a decis, ieri, infiintarea unei comisii care sa se ocupe de modalitatile de privatizare a fabricii de incaltaminte "Clujana". Comisia va fi compusa din noua membri, dintre care cinci vor fi reprezentanti ai partidelor, iar ceilalti patru fac parte din executivul judetean.



Comisia va avea sarcina de a studia toate modalitatile de privatizare a societatii: vanzarea de actiuni, vanzarea de active sau vor putea lua chiar decizia de a nu vinde. "Acestia vor trebui sa ia hotararea cea mai avantajoasa pentru Consiliul Judetean", a declarat presedintele CJ, Marius Nicoara.



"Clujana" ceruta inapoi de la ministrul Justitiei



In timp ce Consiliul Judetean se pregateste de privatizarea fabricii, mostenitorii familiei germane Renner, cea care a intemeiat intreprinderea, se zbat intr-o saracie lucie. Ei incearca sa isi recupereze bunurile confiscate in timpul comunismului. In instanta de fond, ei au pierdut procesul legat de restituirea fabricii si acum se judeca in apel.



In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, familia Renner nu a reusit sa recupereze nici macar una dintre locuintele lor. In aceste conditii, sotia lui Erwin Renner, ultimul care a lucrat la "Clujana", Zsuzsana, i-a trimis un memoriu ministrului Justitiei, Monica Macovei, pe care o implora sa ii faca dreptate. Daca nu, Zsuzsana Renner ameninta ca isi va da foc.



Noua fabrica "Clujana" va avea, insa, de 30 de ori mai putini angajati decat cea de pe vremea comunismului. Directorul "Clujana", Gheorghe Feurdean, spunea recent ca numarul maxim de muncitori ai firmei va fi de circa 300 de persoane. De asemenea, "Clujana" nu va mai tabaci pieile in atelierul propriu, ci le va cumpara gata tabacite de pe piata interna sau externa.



Directorul fabricii a mai spus ca a primit deja oferte pentru piei produse in Afganistan, India ori Italia. Fabrica nu va mai avea propria ei tabacarie pentru ca ar trebui sa investeasca in construirea unei statii de epurare a apelor uzate care sa respecte normele europene. O astfel de instalatie ar costa circa 50 la suta din valoarea statiei de epurare pentru intreg orasul Cluj-Napoca.



Vechea statie de epurare, care oricum nu respecta normele europene de mediu, a fost vanduta de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care incerca sa recupereze datoriile fabricii catre fostul "Bancorex".



De altfel, cele mai multe dintre activele fostei "Clujana" au fost vandute de Fondul Proprietatii de Stat, de Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare ori de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.



Fosta conducere PSD a Consiliului Judetean a cerut apoi autoritatilor centrale sa transfere in patrimoniul judetului actiunile si bunurile fabricii de incaltaminte.



PSD a promis redeschiderea fabricii



Fostul presedinte al CJ, Gratian Serban, estima ca productia la "Clujana" ar putea fi reluata pana la finalul anului 2004, insa acest lucru presupunea o serie de investitii consistente de la bugetul judetului. Noua conducere PNL-UDMR a Consiliului Judetean a decis, insa, ca redeschiderea fabricii trebuie facuta prin vanzarea bunurilor de care intreprinderea nu mai are nevoie.



Primii bani au fost obtinuti prin vanzarea unei parti a imensului stoc de pantofi al "Clujanei", produs inainte de inchiderea intreprinderii.



In prezent, potrivit directorului Feurdean, in depozitele "Clujana" mai exista circa 85.000 de pantofi de piele. Unii dintre ei au fost produsi in anul 1987, iar altii dupa Revolutie, pana in 1998, cel in care fabrica a intrat in inchidere operativa. Pretul unei perechi de pantofi variaza intre 100.000 si 150.000 de lei.



Zilnic, a spus Feurdean, doar din vanzarea pantofilor, fabrica incaseaza intre 25 si 30 de milioane de lei. Incaltamintea se vinde intr-un magazin amenajat chiar in incinta fabricii, pentru ca societatea si-a pierdut reteaua traditionala de distribuitori.



De asemenea, fabrica a obtinut fonduri importante din vanzarea unor scule si utilaje, indeosebi din fosta tabacarie, iar circa trei miliarde lei este suma acordata de Consiliul Judetean, actionarul majoritar al intreprinderii, cu titlul de ajutor financiar.



Marius Nicoara a afirmat ca autoritatile judetene ar urma sa aprobe in sedinta CJ care va avea loc la sfarsitul acestei luni, vanzarea unor alte bunuri. Asa ar fi, de pilda, cladirea vechii tabacarii minerale, sediul administrativ al tabacariei din perioada interbelica ori o serie de hale si de alte spatii de productie care au ramas nevandute. Sumele ar urma sa fie investite in repornirea fabricii.



Dupa ce "Clujana" va ajunge pe profit, ea ar urma sa fie privatizata, sustine presedintele CJ. In perioada comunista, intreprinderea avea circa 9.000 de angajati si era una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa. Societatea lucra in regim lohn pentru firme din Occident, iar pantofii fabricati la Cluj ajungeau din Canada pana in Australia.



"Clujana" vindea sub marca proprie in tarile din lagarul socialist, iar in fostul URSS pantofii de la Cluj erau considerati un soi de marfa de lux. Dupa caderea comunismului, fabrica a pierdut o serie de contracte cu partenerii occidentali, precum si o parte consistenta a pietelor din fostul lagar socialist. Sindicatele din cadrul intreprinderii nu au acceptat, insa, reducerea productiei.























43 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version