Guvernul liberalo-democrat, pentru a respecta normele europene in materie de administratie, si-a propus, cel putin teoretic, sa faca din prefectii numiti pe criterii politice inalti functionari publici de cariera, apolitici si profesionisti, de la intai ianuarie 2006.

Cat de legal au fost numiti prefectul si subprefectul de Bihor si in ce masura indeplinesc ei conditiile pentru a putea dobandi statutul de „euro-prefecti", respectiv inalti functionari publici, puteti afla din cele de mai jos.

Functionari de lux

Conform unei recente legi, prefectii vor continua sa fie reprezentanti ai Guvernului in teritoriu, dar ei vor putea sa se „roteasca" intre ei, un prefect neputand ramane mai mult de un anumit numar de ani in functie.

Ceea ce au „uitat" guvernantii sa spuna sunt costurile acestor „inovatii" cu aer european. Dupa cum se stie, in momentul de fata, majoritatea prefectilor au fost sau sunt sefii organizatiilor locale de partid.

In aceste conditii, ne intrebam noi, cum i se poate cere sefului unei filiale de partid sa devina, subit, apolitic, sau cum isi poate imaginea cineva ca asa ceva se va si intampla?! In alta ordine de idei, ramane o necunoscuta ce se va intampla cu organizatia ramasa fara sef?! Alianta PNL-PD nu a luat in calcul nici cat costa intretinerea unui prefect care nu este din judetul unde a fost numit.

Ca sa nu spunem mai multe, doar suma medie platita pentru cazarea unui deputat a fost in anul trecut de peste 224 de milioane lei.

Desi suntem la inceputul lui octombrie, nu se cunosc inca amanunte despre concursul in care ar urma sa fie selectati prefectii si subprefectii care vor face parte din Corpul Inaltilor Functionari Publici si cine va face parte din comisia de examinare.

O alta problema care se pune este insuficienta pregatirii prefectilor la

Institutul National de Administratie. E ridicol faptul ca nu s-au selectat participantii la cursuri pe baza de concurs si au fost inscrisi din oficiu doar prefectii si subprefectii in functie!

Lege inaplicabila

Fostul Guvern a promis oficialilor Uniunii Europene descentralizare, regionalizare, eficientizarea administratiei, etc. O descentralizare reala presupune o impartire foarte clara a responsabilitatilor (adica a puterii de a decide cum, cand si la ce pret se furnizeaza cetatenilor diverse servicii, inclusiv daca se furnizeaza sau nu) intre cele trei nivele ale guvernarii alese existente actualmente in Romania: centru, intermediar (judete) si local propriu-zis.

Din pacate, exact acest lucru crucial a ramas pana azi in suspensie: regulile privind cine si de ce se ocupa sunt multe, neclare si se bat cap in cap. In plus, cei care le creeaza incep sa le ignore chiar de a doua zi.

Exista multa incertitudine, volatilitate si incalecari de atributii intre cele trei nivele mentionate, care vor continua sa creeze probleme oricui se va afla la conducerea administratiei locale. Bugetele sunt instabile, in sensul ca in executie se tolereaza abateri mari de la structura propusa.

In aceste conditii, toate nivelurile de administratie locala vor ramane ineficiente si vor esua in a duce la indeplinire mandatul primit de la cetateni. Iar asistenta tehnica primita de la partenerii internationali, destinata intaririi capacitatii administrative, va ramane mereu fara efect.

Legea vizeaza profesionalizarea functiei prefectului, prin includerea sa in categoria inaltilor functionari si prin stabilirea unor conditii speciale pentru ocuparea acestei functii.

Conform noului act normativ, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, in fiecare judet, fiind numit de Executiv la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Potrivit legii, persoanele care ocupa functia de prefect sau subprefect trebuie sa aiba studii superioare si o vechime in administratie de cel putin 5 ani. Legea prevede si infiintarea unui Corp al prefectilor si a unui corp de rezerva al acestora, care sa asigure coerenta si continuitatea deciziei administrative.

Proiectul Legii privind institutia prefectului a fost inaintat Parlamentului prin adresa nr. E165/11.05.2004. In data de 24 iunie 2004, proiectul a primit din partea Comisiei pentru administratia publica raportul suplimentar favorabil, fiind adoptat de Senat la aceeasi data. Proiectul de Lege a fost elaborat din necesitatea reglementarii unei institutii importante pentru procesul de reforma a administratiei publice centrale si locale. Legea, promulgata in 2004, urmareste de-concentrarea puterii la nivel teritorial propunand cresterea rolului prefectului.

In acest scop, se prevede ca prefectul, reprezinta pe primul ministru, pe fiecare membru al Executivului, precum si pe conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, functia sa avand caracter interministerial.

Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului a fost promulgata si publicata in Monitorul Oficial nr. 658 din 21 iulie 2004. Potrivit prevederilor acesteia, Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Legea spune ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, eficientei, responsabilitatii si orientarii catre cetatean.

Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are buget propriu, care se elaboreaza si se executa in conditiile legii. Prefectul raspunde de executia bugetului prefecturii.

Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala pentru sustinerea reformei in administratia publica.

Un prefect calare pe lege

Conform articolului 9 al aceleiasi legi, prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care are varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru subprefect, indeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice, are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani, pentru prefect, respectiv 3 ani, pentru subprefect, a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative.

Prefectul de Bihor, Ilie Bolojan, conform CV-ului publicat pe site-ul Prefecturii, a activat ca si consilier local la Alesd, intre 1996 si 2000. Iar ca si consilier judetean a activat doar sapte luni, intre iunie 2004 si ianuarie 2005. Deci, are doar o vechime de 4 ani si 7 luni in administratie. Dupa cum rezulta din aceleasi date, declarate chiar de el, Bolojan nu are nici cei 5 ani obligatorii lucrati in specialitatea pe care a absolvit-o.

Intre 1994 si 2004, cu toate ca a absolvit o facultate de Mecanica si una de Matematica, actualul prefect a activat ca administrator al societatii comerciale proprii, Campus SRL Alesd. Concluzia este ca el a fost numit cu incalcarea prevederilor legale.

Prefect, politician, functionar public…

Potrivit atat prevederilor Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cat si Legii 340/2004, prefectul, ca functionar public, nu are voie sa fie inregimentat politic. De ochii lumii, aceasta prevedere a fost respectata pana si de fostii prefecti pesedisti, care, la numirea in functie, au demisionat temporar din partid. Mai precis, Conform art. 17 din Legea 340/2004, „membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor, sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate, precum si de la participarea la actiuni politice".

Dar cel mai explicit si categoric este articolul 22 al aceleiasi legi: „Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii lor din functie". Nu insa si Ilie Bolojan! Desi statutul sau de inalt functionar public ii interzice sa faca parte dintr-un partid politic, Bolojan nu si-a dat demisia din Partidul National Liberal. Ba mai mult, duminica, 25 septembrie, el a fost ales chiar vicepresedinte al PNL Bihor.

„Biroul Permanent Judetean este format din patru vicepresedinti, cinci membri si doi supleanti. Vicepresedinti au fost alesi Valeriu Boeriu, Ilie

Bolojan, Adrian Domocos si Ioan Oprean," – ne informeaza ziarul „Realitatea bihoreana".

Indiferent ce zice Ilie Bolojan si cei care l-au numit, respectarea legii trebuie sa fie lege! Iar acest lucru ar insemna numirea unui prefect de Bihor cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Iar potrivit art. 56 din Legea 188/1999 privind Statutul Functionarilor

Publici, „calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica, cu exceptia calitatii de cadru didactic". Iar calitatea de vicepresedinte al unei filiale judetene a unui partid politic este, orice s-ar spune, o functie publica.

Contactat telefonic de reporterii nostri, Ilie Bolojan, care se afla la o intrunire politica la Brasov, s-a aratat putin enervat de demersul nostru. „Acum ma intrebati daca am fost numit legal, dupa sapte luni?!"– ne-a apostrofat prefectul si ne-a sfatuit sa ne adresam consilierului sau, Dumitru Tiplea.

Subprefectul-fantoma

Acesta sustine ca seful sau a fost numit in functie „cu respectarea tuturor prevederilor legale". In privinta vechimii in specialitatea in care a absolvit seful sau, Tiplea a incercat, fara succes, sa ne convinga ca si la acest capitol, acesta ar fi in regula.

In privinta candidaturii lui Bolojan la concursul pentru selectia inaltilor functionari publici, consilierul lui Bolojan a declarat ca prefectul urmeaza cursul de administratie publica al INA, dar nu poate spune daca acesta va candida sau nu pentru a deveni „euro-prefect".

In aceeasi situatie controversata si neclara se afla si subprefectul Traian Abrudan. Daca, in privinta vechimii in administratie, el indeplineste conditiile legale, la capitolul politic, si el este in afara legii. Potrivit vicepresedintelui PD Bihor, Mircea Matei, Traian Abrudan este si el „inregimentat" politic.

„Dl. Abrudan indeplineste functia de vicepresedinte al Partidului Democrat - Filiala Bihor din 17 noiembrie 2001 si raspunde de Departamentul Administratie Publica" – ne-a declarat dl. Matei.

Subprefectul Abrudan are toate sansele sa devina victima celui de-al doilea val al remanierii. Colegii de partid nu i-au iertat faptul ca a gafat in problema cu groapa de gunoi a Oradiei. Ceilalti aliati la guvernare acuza si ei prestatia slaba a reprezentantului PD.

Contactat de reporterii nostri, Traian Abrudan a declarat ca nu poate sa spuna inca daca va candida pentru numirea ca inalt functionar public, respectiv ca subprefect „european". Abrudan s-a declarat, in primul rand, interesat de candidatura pentru o functie in partid, respectiv de cea de presedinte executiv al PD Bihor. El sustine ca a fost numit in functie „potrivit prevederilor legale".

Pana la sfarsitul anului, Bolojan si Abrudan pot dormi linistiti. Potrivit articolului 42 al Legii 3240/2004, din motive obscure, prevederile art. 9 din aceeasi lege, respectiv cele referitoare la „neutralitatea" politica a prefectului si subprefectului, intra in vigoare doar de la 1 ianuarie 2006. Pana atunci, mai sunt trei luni. Insa refuzul de a renunta pana-n ultima clipa la functiile politice ii descalifica, moral, pe cei doi sefi ai judetului.

Iar in ce-l priveste pe prefectul Bolojan, noi suntem de parere ca a fost numit ilegal. Asteptam si pozitia Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.