Printre formele de asociere ale inceputului de secol XX in occidentul cel mai accesibil Romaniei, adica cel francez, s-au simtit acele grupuri care si-au stabilit un context si reguli aparte de organizare si functionare in interiorul lor, conditionate fiind de perspectivele conducerii personale a propriei lor identitati, a propriei lor fiinte sociale.

Aceste forme de grupare s-au organizat astfel, si datorita faptului ca doreau sa faca fata factorilor celor mai repercursivi ai societatii, de sorginte traditionalista, cum ar fi oranduirea religioasa sau monarhismul, de aici nevoia de a-si intari autoritatea.

La inceput de veac, intr-o Romanie agrariana, vitalitatea acestor formule de organizare se simtea in largul sau doar in polii iluminarii culturale sau in cei ai controlului financiar—a se avea in vedere ca la vremea respectiva inca mai existau, probabil ca si acum formule predominant rurale in coridorul mental creat pe baza influentelor dinafara.

Cam in aceasta perioada apare in tara noastra prima "organizatie" cu caracter specific intrinsec, adresata elitelor sociale ale timpului.

Dincolo de activitatile sociale pe care le intreprind, rotaryenii pot fi considerati o "casta a alesilor", care sub paravanul unei asociatii cu scop caritativ detine puterea- atat financiara, cat si politica, daca luam in calcul faptul ca in Rotary s-au regasit membrii din mai toate partidele politice In anii douazeci apare in Bucuresti Clubul elitist "Rotary".

Acest club al selectitatilor are o descendenta franceza si scotiana, dar s-a adaptat in spectrul politic, economic si social datorita tocmai motivelor emancipatoare pe care le interceptasera feluritele personalitati in cadrul periplului lor prin occidentul elitist, datorita principialului demers liberalo-cultural al perioadei antebelice, favorizate, in mare parte de un climat chiabur sau mosieresc. Clubul acesta a reusit sa se manifeste ca o asociatie cosmopolita chiar de la inceput. Sucursalele sale se regasesc raspandite in toata longitudinea romanismului cultural cu tendinte umanitariste, dupa numai douazeci de ani& asadar de la Bucuresti pana la Iasi si de la Arad pana la Cluj.

Clubul de dinaintea declansarii celor doua mari deflagratii mondiale era preocupat intensiv de activitati educationale si de proiecte umanitare in domeniul sanatatii, de gasirea de locuri de munca pentru tinerii bolnavi sau handicapati, si chiar de construirea unei cabane pentru tinerii schiori.

Clubul dateaza istoric in contextul municipal al Clujului din 1927, si, pe o perioada determinata de factori exclusivisti a functionat in ilegalitate. Rotarienii ar fi aparut dupa momentul 22 decembrie 1989 si si-ar fi intensificat activitatea in spatiul romanesc.

In ceea ce priveste preocuparile pe care le etaleaza rotarienii in pagina lor de internet se pot cita urmatoarele& "R.C.(n.r.Rotary Club) Bucuresti a sprijinit si va sprijini tinerii cu talente deosebite din domeniul muzicii si al picturii pentru a participa la concursuri si expozitii internationale, evenimente care vor certifica valoarea tinerilor romani si care reprezinta o rampa de lansare pentru activitatea lor viitoare. Instituirea unei burse sub egida R.C. Bucuresti, cu sprijinul sponsorilor si al membrilor clubului, va asigura un cadru organizat pentru ca tot mai multi tineri sa aiba sansa de a se afirma si de a-si implini talentul cu care au fost haraziti.

In fiecare an, beneficiarii acestor burse vor sustine gratis un concert si vor organiza o expozitie cu lucrari proprii donate, cu aceasta ocazie colectandu-se fondurile necesare bursei pentru anul urmator, astfel incat si alti tineri sa poata beneficia de sprijin financiar".

Aceasta premisa a activitatii clubului a fost supusa atentiei celor ce viziteaza pagina de internet a rotarienilor nu cu mult inainte de inceperea noului an rotarian, adica cu putin inainte de intai iulie a acestui an.

Sau: "Clubul ROTARY Sighet va invita la "Balul de Binefacere " organizat pentru colectarea de fonduri in vederea Salvarii Statiei de Salvare aflata in mari dificultati materiale".

Sau: "Clubul Satu Mare a contribuit cu suma de 20.000.000 lei la realizarea monumentului comemorativ SHOAH-60 din Satu Mare, cu prilejul celei de-a 60-a comemorari a deportarii celor aproape 19.000 de evrei satmareni in lagarele mortii de la Auschwitz- Birkenau".

Ce e cert e ca pe langa fatul ca se organizeaza diverse activitati care sa aduca bani ori prin intermediul carora se doneaza diferite sume, fondurile acestei asociatii sunt destul de consistente si asa, nemaiamintind de faptul ca sucursala Rotary Club din Arad a reusit, in 4 iunie, cu ocazia sarbatoririi a 75 de ani de la fondarea in acest oras si cu 10 ani de la refondare, sa organizeze un eveniment cultural de amploare, la care sa se aditioneze un recital al actorului Ion Caramitru sau un concert al Filarmonicii de Stat Arad.

Aspectul principal, insa, al fundatiei Rotary este ca, intre membrii clujeni se gasesc oameni cu prestanta, atat din punct de vedere politic, cultural, dar si financiar.

Desi identitatea acestora nu este un secret, printre acestia gasindu-se oameni de prim augur al vietii clujene culturale sau politice, a lua contact cu structura reprezentativa interna a filialei din oras devine o problema.

Numele unora dintre acesti oameni suna familiar clujenilor& Mircea Sabin Moldovan- procuror adjunct la Tribunalul Cluj, Petru Forna profesor universitar la Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai, Marius Nicoara- presedintele CJ Cluj, Razvan Rotta – om de afaceri, Viorel Bunea – comisar de politie, Horea Uioreanu – deputat PNL, Romulus Zamfir- om de afaceri.

Dincolo de activitatile sociale pe care le intreprind, rotaryenii pot fi considerati o "casta a alesilor", care sub paravanul unei asociatii cu scop caritativ detine puterea- atat financiara, cat si politica, daca luam in calcul faptul ca in Rotary s-au regasit membrii din mai toate partidele politice.

Ziarul Buna ziua ARDEAL a incercat sa contacteze pentru realizarea acestui reportaj unele dintre aceste personalitati, precum si clubul Rotary, dar s-a lovit de un zid al tacerii, deoarece la adresa de pe internet de pe strada Republicii unde ar fi trebuit sa se gaseasca, dupa cum publica pagina site-ul clubului, unul dintre cele trei sedii ale acestuia am intalnit un punct de lucru al firmei "Orange-Romania".

Pe strada Eroilor se afla, de fapt, singura locatie sediu a clubului, dupa cum declara singura persoana care se afla acolo in momentul interpelarii. Totusi, in ciuda insistentelor noastre, aceasta nu a vrut sa ia legatura cu reporterul Buna ziua ARDEAL, deoarece a preferat calea "oficiala", adica cea a unei adrese.

Numai ca adresa de e-mail oferita nu figura ca valida, dupa cum am putut constata. Persoane care sa fie membri ai clubului si care sa interactioneze pozitiv cu mass-media sunt putine in Cluj, dar si mai greu de facut sa dialogheze liber in privinta subiectului "Rotary Club", si aceasta, pe motivul divergentei de interpretare din partea jurnalistilor.

Si astfel mitul umanitar al unei fundatii cu scopuri caritabile se ascunde inexplicit in umbra unei taceri suspicioase. Nu se poate considera decat pozitia inalta a personalitatilor, precum si pastrarea intimitatii acestora ca fiind ca fiind vinovata de eresul incercarilor noastre.