„Cheia eficientei marilor orase este descentralizarea si resursa financiara, asezata langa actul descentralizarii!" – spunea Traian Basescu in urma cu cateva luni.

Guvernantii alesi de noi au facut insa taman pe dos; in loc de descentralizarea asteptata, finantistii Aliantei DA au pus la cale o smecherie prin care „crema" economiei judetelor din provincie este „smantanita" de micimanii din Ministerul de Finante de la Bucuresti. Adica, toate firmele cu cifre de afaceri peste 500 de miliarde, vor fi administrate din capitala. Cele mai afectate de aceasta masura scandaloasa sunt tocmai judetele din Ardeal, care au dat cele mai multe voturi Aliantei PNL-PD.

Prin aceasta „inginerie" centralisto-birocratica, Bihorul pierde sute de milioane de euro in fiecare an.

O mutare „strategica", semnata Popescu

Incepand din aprilie a.c., toate marile firme inregistrate in Bihor au trecut sub controlul Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Pana la 1 octombrie, firmele cu cifra de afaceri mai mare de 500 miliarde lei pe an au fost preluate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), direct la nivel central. Scopul oficial este de a eficientiza incasarea veniturilor la bugetul statului. In fapt, se dovedeste un jaf la scara nationala.

Cele mai mari firme din Bihor au trecut, cu conturi cu tot, la Trezoreria Municipiului Bucuresti. Ele trebuie sa lucreze prin Internet, fiind obligate sa isi procure un certificat digital de semnatura electronica, similar stampilei, pentru actele transmise pe hartie. Completarea declaratiilor fiscale se face on-line, iar supravegherea fiscala se va putea face, astfel, in timp real. De la 1 octombrie, au intrat in acest sistem ultimii 444 de mari contribuabili. Estimarile specialistilor arata ca peste 40% din incasarile la buget vor fi, astfel, sub controlul bucurestenilor.

Administratia locala din Bihor si politicienii bihoreni sunt nemultumiti, dar neputinciosi, in fata acestei decizii extrem de controversate a Ministerului Finantelor, de a muta sediul fiscal al celor mai importante societati comerciale in capitala.

Conform legislatiei in vigoare, fiecare societate comerciala inregistrata are sediul fiscal declarat intr-o localitate si este arondata unei anumite circumscriptii fiscale, respectiv uneia din directiile generale ale finantelor publice judetene, in administrarea careia se afla.

Societatea isi achita obligatiile fiscale la Finante prin trezoreria locala. Banii colectati de la firme sunt virati la bugetul statului, iar apoi sunt redistribuite local in functie de incasarile fiecarei unitati financiare judetene.

Conform acestui principiu, o directie judeteana de Finante care are incasari mici va primi de la bugetul central fonduri mai mici.

Pentru cine nu stie, trebuie precizat faptul ca societatile comerciale mai platesc o serie de taxe locale, care sunt varsate in bugetul local, ca de exemplu taxa pentru biletele de spectacol sau taxele pe mijloace fixe (cladiri, terenuri, etc.) si autoturisme.

De aceea, pentru orice localitate este foarte important ca o societate comerciala care plateste taxe semnificative, sa aiba sediul fiscal in localitatea respectiva.

Bihorul este un judet in care exista zeci societati cu cifre de afaceri importante si care aduc sute si chiar mii de miliarde de lei atat la bugetul de stat cat si la cel local.

Incepand din 2006, prin aceeasi decizie scandaloasa a Ministerului Finantelor, societatile socotite „mari contribuabili" nu vor mai avea sediul fiscal in judetul Bihor.

Vanatoare de „mari contribuabili"

Noul Guvern instalat dupa alegerile din toamna lui 2004 a decis, din ratiuni politice, caci economic nu pot fi justificate, preluarea tuturor „marilor contribuabili" de catre o directie nou-infiintata in cadrul Ministerului Finantelor, Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili.

In mod ridicol, decizia loveste mai ales judetele din Ardeal, zona cu cei mai multi mari contribuabili si, totodata, zona care la alegerile din 2004 a adus cele mai multe voturi partidelor din actuala coalitie de guvernare.

Scandalul a inceput in martie a.c., cand fostul ministru al Finantelor, Ionut Popescu, a emis Ordinul nr. 343/25 martie 2005, care stipula ca, pentru o mai buna „administrare" a marilor contribuabili, „incepand cu data de 1 aprilie 2005, marii contribuabili care se administreaza in conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, sunt contribuabilii care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in Anexa nr. 1". Ordinul stabilea o serie de criterii prin care se lungeste lista marilor contribuabili din toata tara, nevoiti sa isi schimbe sediul fiscal.

De asemenea, societatile bancare, cele de asigurare, de investitii financiare si societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip „casino", nou-infiintate, sunt cedate spre administrare Directiei de Administrate a Marilor Contribuabili in termen de 10 zile de la data inregistrarii sau autorizarii.

Conform ordinului super-centralizator, care aduna la Bucuresti banii marilor firme din toata tara, „contribuabilii mari a caror cifra de afaceri in anul precedent este inferioara celei stabilite drept criteriu de selectie a acestora pentru incadrarea in categoria marilor contribuabili, vor fi scosi din administrare dupa 4 ani daca in aceasta perioada nu mai indeplinesc criteriile de selectie, iar contribuabilii rezultati in urma divizarii unui mare contribuabil vor fi administrati in continuare ca mari contribuabili in conditiile prezentului ordin".

Pentru a fi siguri ca toti banii acestor firme vor ajunge la Bucuresti, ordinul prevede ca „anual, pana la data de 31 august, se actualizeaza lista marilor contribuabili care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator".

Lista „deportatilor"

Ordinul lui Popescu are patru anexe. Prima stabileste criteriile de selectie a „marilor contribuabili", respectiv „contribuabilii cu cifra de afaceri raportata in situatiile financiare incheiate la 31 decembrie 2003 mai mare sau egala cu 500 miliarde lei si/sau contribuabilii mari monitorizati de Fondul Monetar International, inclusiv entitatile rezultate in urma divizarii acestora in anul 2004", precum si „contribuabilii care desfasoara activitati specifice, Banca Nationala a Romaniei, societatile bancare, societatile de asigurari, societatile de investitii financiare si societatile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip Cazino".

Anexa II specifica „lista marilor contribuabili care se administreaza de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene".

In Anexa III sunt specificate firmele-mari contribuabili care raman in administrarea Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, precum si a directiilor generale ale finantelor publice judetene (545 de firme, din care 12 sunt din judetul Bihor).

Iata lista acestor firme: Chimprod SA, Comodi Prod SRL, Edri Trading SRL, Interoil SA, Isoplus Romania SRL, Marconf SA, Olimpia SA, Oradinum SA, Regia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Silvica Oradea, Reroman Prod & Com SRL, Romexa SA, SC Liberty Bingo S.R.L..

Anexa 4 prezinta Lista privind judetele si numarul de mari contribuabili ce se predau spre administrare de la directiile generale ale finantelor publice judetene la Directia generala de administrare a marilor contribuabili dupa 1 octombrie 2005.

Astfel, in Etapa I - la 1 iulie 2005 existau 347 mari contribuabili, iar in Etapa II-a, la 31 octombrie 2005, un total de 444 mari contribuabili, din care judetul Bihor are 24 de societati. Judetul Bihor are, dupa Bucuresti, Constanta, Cluj si Timis, are cele mai multe societati care vor fi transferate. Anexele complete le gasiti pe site-ul Ministerului Finantelor.

Va prezentam si lista marilor contribuabili din Bihor, care, conform Anexei I, au fost trecute in subordinea Directiei pentru Administrarea Marilor Contribuabili, conform datelor furnizate de Biroul de Presa al Directiei Generale a Finantelor Bihor: UAMT S.A (monitorizata de Fondul Monetar International), Meda SA (monitorizata de FMI), Zaharul Oradea SA (criteriul cifrei de afaceri), Prodescarn SRL (monitorizata de FMI), Frigoexpres SA (criteriu: cifra de afaceri), Promesse SA (monitorizata de FMI), Transilvania General Import-Export SRL (conform cifrei de afaceri), Cristcom SRL (monitorizata de FMI),

Petrolsub SA, General Transilvania Exim SRL, European Drinks SA, Interstock Exim SRL, Tiger Amira Com SRL, Leonardo SRL, Tonical Trading SRL, Original Prod SRL, Rieni Drinks SA, Ara Shoes Romania SRL, European Food SA, Scandic Distilleries S.A., Natura Pur Prod SRL, Electrocentrale Oradea SA, Lubriforan SRL, Repcon SA.

Dupa Ordinul 343/2005, a fost emis Ordinul nr. 516 din 22 aprilie a.c., pentru aprobarea procedurii de administrare si monitorizare a marilor contribuabili in vederea aplicarii Ordinului 343.

Acest Ordin, cu un text de peste 40 de pagini, detaliaza modalitatile prin care marii contribuabili isi schimba sediul fiscal si modalitatile de plata a taxelor si impozitelor catre Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Bucuresti-ul ia totul

In conditiile stipulate de cele doua ordine, comunitatile locale din Romania pierd anual zeci de miliarde de euro. In Bihor, de exemplu, doar holdingul „European Drinks" vireaza lunar la bugetul local sute de miliarde de lei vechi, adica zeci de milioane de euro anual.

Vasile Farc, purtatorul de cuvant al Directiei Judetene a Finantelor Publice Bihor, ne-a declarat ca transferul „marilor contribuabili" catre Bucuresti s-a finalizat.

El nu a comentat insa trecerea acestor societati in administrarea Directiei de Administrare a Marilor Contribuabili, admitand ca decizia este inexplicabila, pe fondul descentralizarii si a autonomiei fiscale reclamate de autoritatile centrale.

Si recunoaste ca, prin aceasta masura, bugetele locale ale unor localitati din Bihor sunt lipsite de importante resurse financiare, intrucat e vorba de sute de miliarde de lei.

Marii contribuabili sunt in general buni platnici, intrucat penalitatile de intarziere, chiar si pentru o zi, sunt apreciabile, la sumele rulate de ei.

Liderii politici si ai administratiei locale, precum si parlamentarii de Bihor, sunt foarte nemultumiti de aceasta situatie. Nici reprezentantii comunitatii de afaceri bihorene nu sunt multumiti de noile reglementari.

Problema va veni la redistribuirea fondurilor, intrucat, pana acum, in aceasta operatiune se tinea cont de procentul de colectare al taxelor din fiecare judet.