Judecatori si procurori corupti sau incompetenti din intreaga tara dau anual mii de solutii „dupa ureche" sau in functie de interese. Urmare a acestui fapt, Curtea Europeana a Drepturilor Omului este asaltata de plangerile romanilor nedreptatiti.

In multe cazuri, Statul roman este obligat sa-i despagubeasca pe reclamanti, daunele platite de la buget datorita incompetentei sau coruptiei unor magistrati insumand milioane de euro.

In premiera, unui jurnalist bihorean - colegul nostru de redactie Florin Cuc, care, in urma unui proces de calomnie intentat de deputatul PRM Mircea Ifrim, a fost condamnat penal si a reclamat Statul Roman la CEDO - i-a fost admisa actiunea la Curtea Europeana, el fiind invitat sa-si exprime pretentiile financiare pentru incalcarea dreptului la libera exprimare si prejudiciile morale care i-au fost aduse.

Curtea Europeana, ultima speranta

Conform unor informatii furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, in primele sase luni ale anului 2005, justitiabilii romani au formulat 1627 de plangeri disciplinare contra unor judecatori si procurori din intreaga tara, la care s-au adaugat peste 300 de reveniri.

In tara, la cele 16 Curti de Apel s-au inregistrat alte cateva mii de plangeri. Din toate acestea, CSM a primit de la Curtile de apel si Parchetele de pe langa acestea, in 2005, doar doua actiuni disciplinare.

Judecand dupa aceste rezultate, s-ar putea crede ca avem o Justitie perfecta, in care procurorii nu gresesc niciodata, iar la judecatori abaterile ar fi minore.

In realitate, in toata tara este un dezastru, iar numarul romanilor care se plang la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru ca in tara nu mai au cai de atac dupa eliminarea recursurilor in anulare, a ajuns de ordinul miilor anual. Printre acestia, se numara si un numar apreciabil de ziaristi.

CEDO apreciaza ca introducerea in legislatia interna, mai precis in definitia delictului de calomnie, a elementului bunei credinte, ca argument in apararea jurnalistului de investigatie, reprezinta singurul mijloc de garantare al libertatii de exprimare.

Din cauza acestei lacune legislative - mai precis mentinerea definitiei delictului de calomnie din art. 206 Cod Penal, la fel ca si in vechiul cod penal comunist - sute de ziaristi, in special cei de investigatii, au fost condamnati pe banda rulanta de instantele din Romania, fara sa se tina cont de faptul ca ei au aparat dreptul la informatie al cetatenilor si au facut cunoscute opiniei publice date referitoare la acte de coruptie, unele cercetate chiar de politie si parchete, prin mijloace oneste si la care au avut acces ca ziaristi. Intr-un „clasament" al numarului plangerilor inregistrate la CEDO, dupa Rusia si Turcia, cu 17% si, respectiv, 13%, Romania ocupa locul al treilea, cu 12% din totalul sesizarilor.

In februarie 2002, in urma unui articol publicat de Florin Cuc in cotidianul regional „Ziua de Ardeal", in care dezvaluia modul in care sunt extorcati de bani studentii straini de la Facultatea de Medicina si Farmacie din cadrul Universitatii Oradea, al carei decan, deputatul PRM Mircea Ifrim, era „actorul principal", Tribunalul Bihor l-a condamnat pe ziarist pentru comiterea infractiunii de insulta, sentinta ramanand definitiva.

Justitia bihoreana, cu pumnul in gura presei

Simtindu-se nedreptatit, in acelasi an, Florin Cuc a depus o plangere impotriva Statului Roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In decembrie 2005, CEDO i-a comunicat colegului nostru ca „urmare a unui examen preliminar al acceptarii plangerii mai sus mentionate, la 7 noiembrie 2005, presedintele Camerei a Treia, la care a fost atribuita cauza, a hotarat, in virtutea articolului 54 cap. 2 b) al Regulamentului Curtii, de a face cunoscuta plangerea Guvernului Roman si de a-l invita sa prezinte prin scris observatiile sale asupra acceptarii si a fundamentarii plangerii".

Judecatorii CECO au acceptat plangerea formulata de ziaristul oradean, considerand ca in cazul acestuia s-a produs „atingerea dreptului solicitantului la libertatea de exprimare, prin condamnarea la o amenda si la platirea unor daune, prin Hotararea Tribunalului Judetean Bihor din 8 februarie 2002", care, conform dispozitiilor CEDO, incalca dispozitiile art. 10, cap. 2 al Conventiei Drepturilor Omului, la care si Romania este parte.

Remember Ifrim…

In articolul incriminat era demascata escrocheria pusa la cale, in colaborare cu un arab, de decanul Facultatii de Medicina din Oradea, Mircea Ifrim, care intre timp a ajuns deputat in partidul lui Corneliu Vadim Tudor si chiar presedinte al Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor.

Prin intermediul unui site creat special in acest scop pe Internet, www.oradea.edu/admision.html, tinerii din intreaga lume erau invitati sa studieze la Facultatea de Medicina a Universitatii Oradea, unde, promitea chiar Ifrim, pentru cateva mii de dolari, se poate studia medicina in limba engleza fara examen, desi, in mod uzual, avand in vedere importanta sociala a acestei meserii, studentii la medicina sunt selectionati in urma unor examinari atente.

Taxa initiala pentru retinerea unui loc era de 2500 de dolari, iar banii trebuiau depusi intr-unul din conturile unor banci din SUA ale unei pretinse sectii americane a Universitatii de Stat din Oradea (University of Oradea - USA) sau ale unei organizatii fantoma controlata de colaboratorul sau apropiat, arabul Eihab Suleiman, care isi spune si Mike Sulliman. Este demn de retinut ca actele cu antetul dubios „University of Oradea-USA Office" garantau inapoierea banilor daca clientii renuntau sa studieze medicina la universitatea oradeana.

Zeci de tineri straini, in special din tari ale lumii a III-a, s-au lasat amagiti de „momeala" universitara ticluita cu abilitate.

Dupa ce au virat banii si s-au prezentat la Oradea pentru inceperea studiilor, au avut neplacuta surpriza sa constate ca, sub diverse pretexte, sunt amanati pana la expirarea vizei si nevoiti sa se intoarca in tarile de bastina fara a-si putea recupera banii.

Desi Politia bihoreana a fost sesizata atat prin presa cat si de unii din cei inselati, nu s-a intreprins nimic pentru a se pune capat escrocheriei.

Contul Facultatii de Medicina Oradea, in care strainii dornici sa studieze stiinta lui Hypocrat erau invitati sa depuna banii, deschis la New Jersey, este 07002-0812207524.

Sub protectia anonimatului, unii din cei inselati au declarat reporterilor ca potrivit indicatiilor din site-ul de pe INTERNET, au corespondat cu Eihab Suleiman, care le-a indicat sa depuna cate 2500 de dolari in contul amintit si sa astepte acasa sosirea documentelor de inscriere la facultate.

„Ne-a mintit ca suma de 2500 de dolari nu reprezinta decat o simpla garantie, pe care o vom primi inapoi in momentul inscrierii oficiale la studii in Romania. Nu am primit nici un fel de chitanta pentru acesti bani. Dupa ce am virat banii, am primit un plic cu o scrisoare de recomandare si un album color cu Universitatea Oradea.

Am venit in Romania cu viza turistica, dar actele primite de la Eihab Suleiman nu au fost recunoscute de autoritatile romane si am fost trimisi inapoi in tara. Am sperat ca este vorba de o neintelegere si am mai incercat inca o data.

Dupa ce, in sfarsit, am reusit sa venim in Romania ca simpli turisti, desi platisem pentru a deveni studenti, am constatat ca aveam nevoie de viza de studii.

Ulterior am aflat ca Universitatea Oradea este institutie de stat si ca taxele de studii sunt stabilite de Guvern si ca, de fapt, conturile din strainatate ale Facultatii de Medicina exista fara stirea autoritatilor"– a declarat la vremea respectiva unul din tinerii pacaliti.

O hotarare care va costa scump Statul Roman

In cele ce urmeaza, va prezentam, pe scurt, o parte a textului scrisorii primita de Florin Cuc de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

„Solicitantul, dl. Florian Cuc Pascu, de origine roman, cu rezidenta in Oradea, este reprezentat in fata Curtii de dl D.C. Rusu, avocat din Oradea. Faptele cauzei, asa cum au fost ele expuse de solicitant, pot sa fie rezumate dupa cum urmeaza:

Printr-o sentinta din 14 decembrie 2001, tribunalul de prima instanta (Judecatoria - n.n.) Oradea il condamna pe solicitant, pentru insulta, la o amenda penala de 18 milioane de lei (ROL), la plata unei sume de 70 de milioane ROL pentru daune morale, si-l condamna pentru defaimare...

Tribunalul a considerat ca solicitantul nu respectase deontologia profesionala pe motivul ca reluase, fara a verifica personal, informatiile si afirmatiile privind admiterea la Facultatea de medicina din Oradea, publicate anterior de un alt jurnalist, Sorin Petrache.

Estimeaza, de asemenea, ca solicitantul profitase doar de informatii furnizate de P.S., si mai ales afirmatia privind plagiatul unor carti de anatomie, fara a o verifica.

Tribunalul a emis sentinta ca mai multe afirmatii constau in insulte: „escroc", „un ticalos", „minciuna", „...care-si aroga cu impertinenta titlul de academician", „doctoras care a comis ilegalitati".

Totusi constata ca nici una din aceste afirmatii nu constituie o defaimare, din cauza ca nu este suficient de precisa.

Printr-o Hotarare din 8 februarie 2002, Tribunalul Judetean Bihor respinge recursul solicitantului, da drept recursului lui Ifrim Mircea, confirma condamnarea pentru insulta si-l condamna pe solicitant pentru defaimare.

Dupa regulile concursului de infractiuni de insulta si defaimare, Tribunalul il condamna pe solicitant la o amenda penala de 20 de milioane de lei, confirmand condamnarea pentru plata daunelor...

Condamnarea solicitantului a fost inscrisa in cazierul sau judiciar. Invocand articolul 10 al Conventiei, solicitantul se plange ca prin Hotararea din 8 februarie 2002 si condamnarea penala pentru calomnie si defaimare i s-a impiedicat libertatea de exprimare".

Libertatea de exprimare ramane un vis

Ziaristul Florin Cuc a fost invitat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa-si prezinte pretentiile fata de Statul Roman (prejudicii materiale si daune morale), urmand ca judecatorii CEDO sa stabileasca cuantumul acestora. Din pacate, in Romania, libertatea presei ramane inca un deziderat.

Si la ora la care cititi acest articol, articolele 205 si 206, prin care ziaristii pot fi condamnati penal pentru articolele publicate, nu au fost eliminate din Codul Penal si jurnalistilor li se pot cere daune morale nelimitate, fara ca solicitantii sa plateasca vreun leu taxa de timbru.

Potrivit editiei europene a revistei Time, raportul pe 2004 al Comisiei Europene privind stadiul evolutiei tarii noastre in procesul de aderare la UE, care si-a concentrat atentia asupra libertatii presei, raportul a fost dur cu Romania din cauza intimidarii jurnalistilor si practicii interferentei in continutul editorial.

Raportul a mentionat ca foarte putini dintre cei care s-au manifestat violent fata de jurnalisti sunt adusi in fata justitiei (in realitate, nici macar unul), iar cresterea concentrarii mass-media in mainile elitelor politice si de afaceri duce la autocenzura.

Guvernul Nastase a negat orice implicare in limitarea libertatii presei si a pretins ca posturile publice de radio si televiziune se afla sub controlul Parlamentului, in vreme ce firmele private le controleaza pe celelalte.

Time a reamintit de una din replicile „ironice" ale lui Adrian Nastase din decembrie 2003, cand acesta a declarat ca „daca un simplu articol ar fi motiv de cearta, atunci ar trebui sa bat un ziarist pe zi". Chestiune care pentru oficialii UE s-a dovedit a nu fi amuzanta.

Insa nici noua putere instalata in noiembrie 2005 la Bucuresti nu a dezincriminat pana in prezent insulta si calomnia, pentru a-si putea exercita controlul asupra mass-media.