Cluj-Napoca este un oras in care se pot intalni contraste izbitoare.
Astfel, in centrul cartierului Marasti, in spatele unei Bibliotecii judetene "Octavian Goga" - care adaposteste si Centrul Public de Informare NATO - si alaturi de un centru de afaceri ultramodern - una din putinele cladiri de birouri clasa A din oras - se intalnesc privelisi care concureaza cu imaginea unei gropi de gunoi.
La numai 100 de metri de respectivele institutii -gunoi, case din chirpici si toalete turcesti. O atmosfera demna de rampa de gunoi de la Pata Rat. Atata tot ca se afla la nici 10 minute de mers pe jos de centrul Clujului.
Blocuri vs cocioabe
Putina lume stie ca intr-o zona relativ centrala a orasului Cluj-Napoca, mai precis pe strada Coastei, in spatele strazii Dorobantilor, se afla mai multe maghernite in care oamenii traiesc in conditii mizere, fara apa potabila sau canalizare.
Lipsa acestor utilitati face ca zona sa fie o adevarata bomba ecologica, fiind un pericol atat pentru sanatatea locuitorilor de pe "Coastei", cat si pentru locuitorii din blocurile vecine, de pe "Dorobantilor". Acestia din urma se plang de mizeria si de galagia pe care locuitorii de pe strada Coastei le provoaca.
Licitatia ghicitoare
Primaria Cluj-Napoca a gasit solutia salvatoare de reabilitare a zonei. Municipalitatea a hotarat demolarea cociabelor si construirea de blocuri, cei care locuiesc aici in momentul de fata urmand a fi mutati in alte locatii. Astfel, primaria a organizat o licitatie pentru concesionarea terenului in suprafata de 5.000 mp.
La respectiva licitatie s-au prezentat doua firme, SC Napoca SA si SC Tomsa SRL, cunoscuta sub numele de Tom Haus Constructii. In urma licitatiei, a doua firma a fost declarata castigatoare.
Detaliile legate de licitatie, inclusiv ofertele, sunt un mister, reprezentantii Primariei Cluj-Napoca oferindu-ne informatii evazive. Astfel, nu s-a putut communica pretul pe care SC Tomsa SRL l-a oferit pentru terenul obtinut de la municipalitate.
De asemenea, nu se stie cate blocuri vor fi construite sau cate familii vor beneficia de privilegiul de a locui pe strada Coastei. Pana in acest moment, SC Tomsa nu a depus nici un fel de documentatie la registratura primariei pentru inceperea procedurilor de acordare a autorizatiei de construire.
Nici primarul Emil Boc nu stie mai multe despre licitatia respectiva. "Mai tin minte vag detaliile despre aceasta licitatie. Nu stiu exact daca se vor construi unu sau doua blocuri de locuinte. Atata stiu ca vor fi locuinte sociale.
Din cate mai tin eu minte, cetatenii care locuiesc in prezent acolo vor fi evacuati si mutati pe cheltuiala firmei care a castigat licitatia. Nu stiu exact sa va spun cine construieste. Sunati la mass media si ei va vor spune toate detaliile.
Chiar nu stiu mai multe despre aceasta constructie", a declarat Emil Boc. Atata tot ca nici Biroul Mass Media din cadrul primariei nu stie mai multe.
Asistati social
Deocamdata, in zona respectiva locuiesc mai multe familii, care nu aveau nici un venit pana in momentul in care primaria le-a oferit un loc de munca.
Cadrul legal l-a constituit Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Actul normativ ofera posibilitatea angajarii de catre comunitatile locale a persoanelor care nu au nici un venit.
In schimbul salariului minim pe economie, acestea sunt nevoite sa lucreze 72 de ore pe luna, in folosul comunitatii. In momentul de fata, conform datelor furnizate de catre primarie, sunt angajati in baza Legii nr. 76/2002 intre 150 si 200 de persoane.
Munca pe care ei o depun nu este foarte solicitanta, ei fiind nevoiti sa faca curatenie in parcuri. Lucreaza in grupuri de cate 15 - 20 de persoane si sunt supravegheati de catre un functionar de la Politia Primariei. Majoritatea celor care locuiesc pe strada Coastei sunt astfel de asistati social.
Patru ore pe zi
Municipalitatea clujeana cheltuieste cu acesti asistati social, anual, aproximativ patru miliarde lei vechi, acesti bani reprezentand salariile. Asta, fara a mai pune la socoteala si gratuitatea pe mijloacele de transport in comun, garantata de statutul de angajati ai primariei.
Asistatii social sunt nevoiti sa lucreze doar 72 de ore pe luna, adica mai putin de patru ore pe zi, pentru salariul minim pe economie. Or, acest salariu este excelent, avand in vedere ca mai bine de un milion de salariati din intreaga tara lucreaza pentru acelasi salariu opt ore pe zi.
Deocamdata, pe strada Coastei jegul si mizeria sunt la ele acasa. Lucru perfect explicabil, avand in vedere "harnicia" asistatilor social, care sunt foarte multumiti de locul de munca si salariul pe care il au. "Normal ca suntem foarte multumiti de acest loc de munca.
Programul este foarte usor si nu ne streseaza nimeni. Chiar daca munca nu este tocmai curata, nu ne plangem. Ne-am angajat la Primarie pentru ca nu aveam unde sa mergem. Nimeni nu ne angajeaza, pentru ca suntem rromi. Chiar daca adunam gunoaiele Clujului, nu ne plangem. Cel putin nu furam.
Cand ne-am angajat, ni s-a spus ca trebuie sa curatam tot orasul. In prima instanta, ne-am speriat de cat o sa avem de lucru. Pe parcurs ne-am dat seama ca nu este asa de greu si nici munca nu este asa de solicitanta cum ni s-a zis la inceput.
Am reusit sa ne imprietenim cu politistul supraveghetor si acesta ne lasa sa mai si chiulim", ne-a declarat nea Vasile, unul dintre "muncitorii" primariei. "Venim de multe ori doar sa ne ponteze. Mergem cu politistul la o bere si lasam lucrul pe alta data. Gunoaiele tot acolo or sa ramana. Nu le ia nimeni", a incheiat nea Vasile.
Paradoxal, GAZETA i-a vazut pe angajatii primariei la munca. Poate aparatul de fotografiat i-a facut pe muncitori, dar in special pe politist, sa zoreasca munca.
El Dorado "Coastei"
Zona strazii Coastei, in ciuda faptului ca deocamdata este o groapa de gunoi cu maghernite fara apa curenta dar cu "buda" afara, reprezinta, paradoxal, o mina de aur pentru investitori. Drept dovada sta pretul terenului in zona, care ajunge la 200 de euro / metrul patrat. Explicatia consta in imensul potential economic al zonei.
La nici 100 de metri se gasesc Biblioteca Judeteana si Centrul Public de Informare NATO, precum si un centru de afaceri ultramodern - una din putinele cladiri de birouri clasa A din oras. In stanga zonei sunt aproape de finalizare trei blocuri noi de locuinte, iar la un un bloc lucrarile vor fi demarate in aceasta primavara.
Pe dealul de langa strada Coastei se afla in minicartier rezidential de vile somptuoase.
De asemenea, zona sensului giratoriu Marasti s-a dezvoltat anul trecut extrem de mult.
In aceste conditii, strada Coastei, o data reabilitata, va fi inclusa in aria economica de dezvoltare Marasti. Astfel, societatea care va investi acolo va avea numai de castigat, urmand sa realizeze profituri considerabile.
Dosarul Tomsa
SC Tomsa Import Export este una din cele mai bine cotate firme de constructii din oras. Atata tot, ca societatea patronata de Vasile Tomsa, unul din miliardarii orasului, a fost implicata intr-o serie de scandaluri de presa. Unul dintre acestea a fost privatizarea din 2000 a Ruttrans.
Atunci, FPS Cluj a vandut pachetul de actiuni pe care il detinea la SC Ruttrans SA. La licitatie s-au prezentat trei ofertanti: SC Tomsa Import-Export SRL, SC Dacia Service SA si Moldovan Andrei.
Actiunile au fost adjudecate de SC Tomsa SRL, la pretul de 32.650 lei vechi / actiune, valoarea totala a pachetului fiind de 9,084 miliarde lei vechi. Ulterior licitatiei, SC Tomsa a fost acuzata ca a "umflat" oferta, incluzand in pret o serie de lucrari supraevaluate executate in contul Ruttrans.
Mai departe, SC Tomsa a avut "neplaceri" si in cazul unei constructii din 2003 de pe strada Emil Racovita.
Atunci, in pofida faptului ca legea interzice eliberarea de autorizatii de construire in cazul imobilelor nationalizate, Primaria Cluj-Napoca a aprobat fara probleme firmei de constructii SC Tomsa Import-Export SRL dreptul de construire.
Situat intr-una dintre cele mai scumpe zone din municipiul Cluj-Napoca, cartierul Gruia, terenul de pe Racovita era revendicat de Eva Adler, cetatean american de origine romana. La intrarea in cladirea primariei clujene, orice cetatean putea consulta un tabel ce cuprindea imobilele revendicate de la Consiliul Local in baza Legii 10 / 2001.
Pe lista, la pozitia 877 se afla inscrisa la data de 30.07.2001, Adler Eva, cu un imobil pe strada
Emil Racovita, numarul 23.
Aceasta cerere de revendicare, desi se afla in evidenta forurilor locale si era afisata in interiorul institutiei, nu a impiedicat primaria sa elibereze la 24 martie 2003 o autorizatie de construire pentru SC Tomsa Import-Export SRL.
Imobilele nationalizate nu pot face insa obiectul nici unei instrainari sau constructii, administrarea acestor imobile pana la restituirea lor intrand in responsabilitatea autoritatilor locale.
La 11 aprilie 2003, proprietarul de drept, Eva Adler, a trimis la primarie o sesizare prin care arata ca terenul revendicat nu poate face in mod legal obiectul nici unor concesiuni si constructii.
Raspunsul Primariei justifica acordarea autorizatiei de construire prin simplul fapt ca "solicitantul acesteia (SC Tomsa n.r) a prezentat, in completare la documentatia necesara autorizarii, declaratie pe propria raspundere ca imobilul in speta nu formeaza obiectul unui litigiu".
Explicatia Primariei este insa "subtire", deoarece, pentru aprobarea unei autorizatii de construire, este nevoie de un aviz intocmit de Directia fondului imobiliar de stat (DFIS), care arata situatia juridica a imobilului, inclusiv daca este sau nu revendicat.
Un aviz similar trebuie intocmit de aceasta directie si in cazul acordarii de concesiuni. In ambele situatii, avizul ar fi trebuit sa mentioneze statutul de teren nationalizat si revendicat al imobilului de pe strada Racovita ceea ce, conform legii, ar fi oprit orice contract al primariei cu SC Tomsa SRL.
La vremea respectiva, in presa clujeana s-a vehiculat inclusiv faptul ca locuinta respectiva era "dedicata" lui Sabin Funar, fiul primarului de atunci. Lucru care ar explica unele "mici" neclaritati in ceea ce priveste autorizatiile.
De asemenea, cu cantec, a fost si licitatia fantoma organizata de primaria clujeana pentru concesionarea terenului de pe Coastei.
Astfel, in lipsa datelor oficiale de la primarie, GAZETA a aflat ca singurul criteriu de la licitatia respectiva a fost numarul de apartamente sociale pe care constructorul il va pune gratuit la dispozitia primariei. Oricum, SC Tomsa Import Export a reusit in ultimii ani profituri considerabile.
Astfel, in 2002 la o cifra de afaceri de 84,88 miliarde lei, societatea lui Vasile Tomsa a avut un profit de 21,4 miliarde lei vechi, in 2003 firma a reusit un profit de 12,6 miliarde lei vechi la o cifra de afaceri de aproape 100 miliarde lei vechi, iar in 2004 Tom Haus a inregistrat un profit de 576,6 milioane lei vechi la o cifra de afaceri de 82,2 miliarde lei.
Actori noi
In ultima perioada, pe piata de constructii a Clujului se observa o rasturnare de situatii. Vechii actori dispar incet, dar sigur de pe scena contractelor cu autoritatile locale si in joc intra firme noi.
Pana la venirea lui Boc pe Motilor 1-3, Napoca Constructii era firma care isi adjudeca o mare parte din concesiunile si constructiile legate de municipalitate. Din iarna anului 2004 insa, lucrurile s-au schimbat.
Transilvania Constructii si Tom Haus au devenit firmele de casa ale autoritatilor locale clujene.
Potrivit unor surse apropiate primariei, cele doua societati au intrat in gratiile directorului tehnic al primariei Sorin Apostu si au "unda verde" de la PD.
De asemenea, potrivit acelorasi surse, Tomsa este in pole position si pentru adjudecarea licitatiei de la Oser, licitatie ce presupune acordarea dreptului de construire a unui ansamblu rezidential.
Sufocati de gunoaie
Saptamana trecuta primarul Emil Boc anunta cu surle si trambite programul de lucrari pentru 2006. Vom face si vom drege...De data aceasta ne vom referi doar la spatiile verzi, un punct pe ordinea de zi a primarului Boc, care intentioneaza modernizarea si ingrijirea acestora.
Poza alaturata a fost efectuata vineri, 6 ianuarie 2005, in Parcul Fraternitatii, de langa strada Coastei.
Adica la doi pasi de Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" – care adaposteste si Centrul Public de Informare NATO - de un centru de afaceri ultramodern - una din putinele cladiri de birouri clasa A din oras - de o serie de blocuri ultramoderne si la nici 10 minute de mers pe jos de buricul targului.
Cata importanta se acorda unui parculet aflat intr-o zona in plina dezvoltare economica si urbanistica se poate observa cu ochiul liber. De asemenea, se poate observa si salba de vile din zona.
Anul trecut Boc afirmase ca isi rezerva dreptul de a rezilia contractul de salubrizare cu oricare din cele doua firme care se ocupa de Cluj, fara nici un fel de preaviz, daca va constat deficiente in derularea contractului. In "Fraternitatii" zac mormane de gunoaie inca de anul trecut. Societatea care se ocupa de zona respectiva este Salprest.
In alta ordine de idei, Parcul Fraternitatii sufera din plin de distrugerile rromilor din zona: banci rupte, cosuri de gunoi dezmembrate. Administratia anterioara a avut curajul de a lua in piept problema. Funar, ne Funar, rromi au fost evacuati din Casa Calaului si de la Bastionul Croitorilor.
