Primarul Sibiului a achizitionat apartamentul de pe strada Pedagogilor, nr. 14, jongland cu legea. El a cumparat, in baza legii 112/1995, imobilul unde era chirias, desi locuia de ani buni in casa de pe Balea, nr. 29.

Conform Legii 112, chiriasii nu au voie sa cumpere imobilul unde sunt titulari de contract, daca detin o alta locuinta proprietate personala. In declaratia de avere din 2004, Primarul Sibiului arata ca detine patru locuinte. La modul de obtinere a tuturor acestora a trecut ‘‘cumparare’‘.

A uitat sa specifice insa si in ce conditii a cumparat aceste case si alaturi de cine este co-proprietar.

Unul dintre imobilele primarului ascunde o poveste interesanta. Este vorba despre apartamentul de pe strada Pedagogilor, nr. 14. Trustul GAZETA a intrat in posesia contractului de vanzare-cumparare semnat in 1997, de catre actualul primar al Sibiului si sotia sa, pe de o parte, si Urbana SA, pe de alta parte.

Documentul arata faptul ca apartamentul era retrocedabil si a fost cumparat de actualul primar in baza legii 112/1995, din postura de ‘‘chirias’‘, lucru pe care edilul nu l-a mentionat in declaratia de avere.

Problema este ca, in 1997, actualul primar avea deja un spatiu de locuit, in casa de pe strada Balea, conform declaratiei de avere, lucru care ii interzicea sa cumpere, in baza legii 112, apartamentul de pe Pedagogilor.

In legea 112/1995, la articolul 9, alineatul 1, se arata: ‘‘Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea acestor apartamente, cu plata integrala sau in rate a pretului’‘.

In acelasi articol, se face precizarea ca ‘‘fac exceptie de la prevederile alin. 1 chiriasii titulari sau membrii familiei lor - sot, sotie, copii minori - care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala, dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de domiciliu’‘.

Conform declaratiei de avere, actualul Primar al Sibiului a achizitionat prima cladire in 1992. Este vorba despre casa de pe strada Balea, nr. 29, unde detine cota parte de 1/8. Spatiul este luat impreuna cu alte rude. Aici, actualul primar s-a mutat dupa 1992, dupa cum declara si unii dintre vecinii de strada ai acestuia.

‘‘El sta acolo cu sotia si cu soacra lui. S-a mutat demult, dupa ce a cumparat casa, prin ‘92. A mai construit niste lucruri, a pus-o la punct’‘, a afirmat, fara sa isi dea numele, proprietarul unei case aflate la mica distanta de imobilul unde locuieste primarul.

Al doilea spatiu de locuit, trecut pe declaratia de avere a actualului primar al Sibiului, este un apartament, de pe strada Pedagogilor, nr. 14, luat in 1997. Aici, primarul a trecut ca metoda de obtinere ‘‘cumparare’‘ si cota parte 1/2.

Apartamentul, de doua camere, este cumparat intr-adevar, impreuna cu sotia, insa in baza legii 112/1995. Cu alte cuvinte, primarul se afla in aceeasi situatie cu alti sibieni care au cumparat case de la Urbana, preluate abuziv de catre stat, in perioada comunismului.

Numai ca, in cazul imobilului actualului primar, nu s-a prezentat nici un fost proprietar sa ceara cladirea in instanta.

Apartamentul de pe Pedagogilor a fost cumparat in 1997, moment in care actualul primar detinea spatiul de locuit de pe strada Balea. Conform contractului de vanzare-cumparare, insa, edilul sef de acum avea domiciliul pe strada Pedagogilor, nr. 14, inca din iulie 1992, fiind chirias.

Actualul primar a dat si o declaratie, pe propria raspundere, la momentul respectiv, prin care spunea ca nu detinea o alta locuinta, desi avea spatiul de pe Balea de mai bine de cinci ani.

Or, potrivit legii 112/1995, daca detinea o alta locuinta, nu avea voie sa primeasca apartamentul unde avea contract de inchiriere.

Conform legii locuintei 114/1996, locuinta este definita, la articolul 2, ca o ‘‘constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinte, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii’‘.

Legea mai spune ca spatiul minim care poate fi considerat locuinta, cu acces la dependinte, este de la 14 la 16 metri patrati. Spatiul detinut de primar este de peste 21 de metri patrati.

Daca este sa luam in considerare aceste lucruri, spatiul de locuit al Primarului Sibiului si al sotiei acestuia, de pe strada Balea, 29, este o locuinta. :i, datorita faptului ca locuinta este detinuta din 1992, actualul primar nu avea voie sa cumpere, in 1997, apartamentul de pe strada Pedagogilor.

Din punct de vedere juridic, insa, lucrurile sunt putin mai complicate.

Potrivit avocatului Sergiu Florescu, un spatiu de 1/8 dintr-un imobil nu poate fi considerat ‘‘locuinta’‘ in orice situatie. ‘‘Cand o persoana detine 1/4 sau 1/8 dintr-un imobil, nu inseamna ca are in proprietate o locuinta.

Conform legii locuintei, aceasta este o constructie cu cel putin o camera si acces la dependinte. In momentul in care cineva are cota parte, asta inseamna ca este coproprietar pe un imobil.

Iar, in momentul in care se face diviziunea, nu se stie cui revin baia, bucataria, deci nu se poate spune ca este locuinta’‘, declara Florescu. ‘‘Spatiul proprietate personala de pe strada Balea este o cota indiviza si nu poate fi considerata o locuinta’‘, spune si secretarul Primariei, Iordan Nicola.

Potrivit unor surse abilitate, achizitionarea unei cote parti din case sau apartamente este o practica uzuala, in randul celor care vor sa evite ochii publici si sa acumuleze cat mai multe imobile.

Astfel, sursa arata ca notari, avocati si alte personaje importante cumpara cote de 1/4 sau 1/2 in multe imobile, pentru ca ‘‘cei care le pot descoperi afacerile imobiliare ilegale sa nu afle despre casele pe care le detin, si pentru a jongla legea’‘.

Dezvaluirile facute de Trustul GAZETA, cu privire la afacerile ascunse si ilegalitatile primarului Sibiului, au intrat in atentia presei centrale si a Procuraturii.

Astfel, ‘‘cazul Teusan’‘, prezentat in premiera in ZIARUL de Sibiu, publicatie a Trustului GAZETA, a declansat aprige reactii in tara si a fost preluat de unul din cele mai importante cotidiane centrale.

Campania pornita de Trustul GAZETA, prin care se atrage atentia asupra mafiei retrocedarilor din Sibiu si asupra ilegalitatilor in care se prind marii baroni ai Sibiului a fost si urmeaza sa mai fie mediatizata la televiziuni nationale.

De asemenea, articolele prezentate de presa centrala si Trustul GAZETA, referitoare la primarul Sibiului si mafia retrocedarilor, precum si o emisiune difuzata pe postul de televiziune OTV, in care ziaristii nostri au prezentat ilegalitatile primarului, au determinat autoritatile sa urgenteze procesarea dosarelor penale si ingrosarea acestora cu noi marturii ale victimelor.

Modul de obtinere a apartamentului de pe strada Pedagogilor face parte dintr-un alt dosar penal al primarului Sibiului, care urmeaza sa fie trimis la Parchet.