Educatia romaneasca primeste in 2006, si are obligata sa consume, fonduri europene in valoare de 1,1 miliarde de euro. Ce va face cu acesti bani, cum vor fi ei cheltuiti in interesul Romaniei, a avut amabilitatea sa ne raspunda ministrul Educatiei, Mihai Hardau.

R& Am inteles ca este vorba despre o schimbare in strategia pe 2006 privind mai multe domenii, cum ar fi scolile de arte si meserii, revizuirea sistemului de evaluare, informatizarea scolilor din mediul rural s.a.m.d. As vrea sa incepem cu invatamantul rural. In ce va consta strategia privind acest domeniu?

M.H.& Legat de invatamantul rural, in primul rand, ar fi continuarea a ceea ce s-a inceput si a mers bine in anul 2005. Pe invatamantul rural au fost mai multe programe cu finantare externa, la care s-au obtinut rezultate palpabile, care au schimbat fata scolii romanesti la sat.

Ca exemplu ar fi dotarile cu echipamente in 2005 in valoare de 9,9 milioane euro, care este o suma rezonabila. Au fost dotate si cu mobilier o parte din aceste scoli. Anul trecut au mai fost investite inca 31 milioane euro in reabilitarea infrastructurii scolilor - si acest proiect continua.

Toate aceste proiecte au finantare externa, cu esalonare pe mai multi ani. Cu aceasta finantare vom continua lucrarile si in 2007. Pe langa acestea, noi avem in strategie ca obiectiv principal realizarea unei egalizari a sanselor intre sat si oras, pentru copiii respectivi.

In acest sens, am stabilit ca este absolut necesar la nivelul fiecarui judet sa realizam campusuri scolare.

Acesta ar fi un element care, sa spunem, nu a caracterizat anul 2005& campusurile scolare, care au ca tinta copiii pana la nivelul liceului, dar din mediul rural, si care, din motive obiective sau subiective, abandoneaza acest nivel de pregatire.

Acest campusuri ofera conditii de locuit, camin, cantina, petrecerea timpului liber, asigurarea transportului spre satele din care provin, si vor acoperi o suprafata relativ mare geografic vorbind, deci o raza destul de mare, pentru a putea asigura un numar minim de 200 de copii la nivel de scoala, numar care optimizeaza catedra oricarui profesor.

R& Cat credeti ca va fi de eficienta informatizarea in domeniul rural, avand in vedere ca au fost tot felul de stiri privind anumite furturi de calculatoare?

M.H.& De cand au aparut calculatoarele au aparut si furturile. Este un domeniu relativ nou si pana ce oamenii se obisnuiesc si isi vor asigura sisteme de securizare, va exista totusi un pic de risc. Si la facultatea unde lucrez - si suntem in centrul Clujului - s-au intamplat lucruri asemanatoare. Dar nu asta caracterizeaza activitatea de informatizare.

Pana in martie, vor fi peste 40.000 de calculatoare care au ca destinatie numai mediul rural, acestea fiind echipate cu programe educationale, vor fi distribuiti profesori pregatiti si se vor infiinta laboratoare, pentru ca toate scolile sa aiba si o componenta informatizata.

Informatizarea va avea eficienta atat in ceea ce priveste cresterea interesului pentru materiile respective, cat si in ceea ce priveste existenta posibilitatii de informare diversa.

Dotarea cu echipamente informatizate la nivelul oricarei scoli este unul dintre pasii necesari si obligatorii pentru ca sa existe o diferenta cat mai mica intre ceea ce se intampla in mediul scolar de la sate si, repectiv, in mediul scolar de la oras.

Apar tot felul de informatii parazitare cum ca aceste calculatoare stau prafuite in scoli. Am vizitat aceste scoli.

Nu este adevarat, noi dorim ca instalarea acestor retele care au costat atatia bani (peste 90 milioane de euro pentru acesti 2 ani) sa fie realizata profesional si sa fie functionala multi ani de acum incolo.

R& Apropo de dotari, am inteles ca va fi vorba despre niste alocari de fonduri pentru materialul didactic din scoli. Cum se vor aloca aceste fonduri?

M.H.& Acum as vrea sa spun ca am vizitat foarte multe scoli si oricine, chiar daca nu este specialist, cand viziteaza o scoala, este absolut socat de existenta in anumite scoli a unui material didactic vechi de 30, 40, 50 de an, harti cu Republica Socialista, care nu mai exista.

V-am dat un exemplu, dar acest exemplu poate fi extins la orice materie. Saptamana trecuta a fost incheiata o prima licitatie cu aproximativ 3 milioane euro. Pentru toate scolile din mediul rural s-au achizitionat materiale didactice auxiliare pentru toate materiile.

Orice material didactic a fost solicitat de catre o anumita scoala in baza unui catalog. Aceste scoli vor fi echipate toate pana in luna septembrie. Va fi vorba despre o "diferenta inversa". In luna septembrie, scolile de la sat vor fi mai bine dotate decat cele de la oras.

Am primit sesizari din partea profesorilor de la oras, care au sesizat discrepantele si am initiat deja un proiect de hotarare in cadrul Guvernului pentru a obtine 4 milioane euro si pentru a echilibra situatia si pentru a dota toate scolile din tara.

Diferenta este ca cele 3 milioane provin dintr-un proiect de finantare externa, care are eligibilitate numai in mediul rural, iar ceilalti 4 milioane ii vom obtine din finantare de la bugetul statului.

R& Acum, trecand la altceva, mi s-a parut destul de interesant proiectul pentru educatia de cariera in scoli. Ne puteti spune mai multe despre acest proiect?

M.H.& In toate directiile strategice pe care le avem, in toate proiectele, partea care priveste perfectioanrea cadrelor didactice este deosebit de importanta.

Putem sa investim oricat de mult in educatie, daca nu investim si in pregatirea profesorilor, pentru a-i face compatibili cu sistemul actual, reformat, pentru ca acesti copii sa dobandeasca noi competente si sa poata sa le valorifice in conditiile actuale.

Noi dorim sa pregatim profesorii care predau claselor a XI-a si a XII-a, pentru a li se imbunatati acestor copii sansele de intergrare pe piata muncii. Vor avea ore speciale, deci proiectul nu se va desfasura in afara programei.

Curricula va fi imbunatatita deoarece trebuie sa li se transmita cunostinte care sa duca la valorizarea unor competente de natura personala pentru integrarea in viata activa.

Sa invete sa faca un C.V., sa invete sa-si aprecieze propria valoare, sa stie sa se pozitioneze in societate, sa stie ca-n viata poate sa si piarda, sa invete sa lupte si sa se impuna.

R& Credeti ca aceste lucruri se vor putea invata doar printr-o imbunatatire a programei?

M.H.& Aceste lucruri se pot invata. Cineva trebuie sa le spuna. Sa stie cum sa se comporte la un interviu, care sunt lucrurile care-i avantajeaza, de exemplu, sa invete cum sa-si deschida o firma, care sunt cerintele minimie pentru a putea fi acceptati intr-un anumit mediu social...

R& Va dati seama ca anumiti profesori nu sunt ei insisi pregatiti pentru aceste lucruri, desi sunt de atatia ani in invatamant?

M.H.& E adevarat, dar proiectul se adreseaza in primul rand profesorilor. Deocamdata, noi ii pregatim pe profesori pentru ca acestia, la randul lor, sa-i poata pregati pe elevi. Componenta cea mai imortanta este componenta resurselor umane. Pentru noi, profesorii sunt veriga principala.

In primul rand, profesorii trebuie sa fie ei insisi pregatiti, apoi sa cunoasca modul in care se modifica aceasta curricula, volumul de cunostinte noi care vor aparea etc. Apoi, beneficiarul este elevul. Sunt de acord cu dvs. ca un profesor care nu a deschis o afacere nu poate vorbi despre o afacere unui elev. De aceea, trebuie pregatit profesorul.

R& Este adevarat ca profesorii care au implinit 65 de ani vor putea sa profeseze in continuare, dar ca nu vor mai putea face parte din structurile de conducere ale scolilor sau universitatilor?

M.H.& Vreau sa va spun ratiunea demersului nostru, care cred ca este perceputa in mod diferit sau, uneori, in mod intentionat se distorsioneaza. La ora actuala, este o prevedere legala conform careia un cadru didactic poate fi mentinut peste varsta de pensionare, daca colectivul din care face parte este de acord.

Trebuie sa se adreseze colectivelor din care face parte, pentru a i se aproba in fiecare an prelungirea activitatii – in invatamantul preuniversitar 3 ani, in invatamantul universitar, 5 ani, existand posibilitatea sa se repete acest vot in fiecare an.

La ora actuala, avem peste 1200 de profesori din 27000 numai in invatamantul universitar care au prelungire de activitate, oameni capabili de care colectivul are nevoie si de activitatea carora colectivul este multumit. Problema a aparut in momentul in care acesti oameni au dorit sa conduca in continuare universitatile.

Avem exemplu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, in care mai mult de o treime din senatorii Universitatii sunt profesori cu prelungire de activitate. Pana aici, aparent nici o problema, au multa experienta, dar lucrurile nu stau chiar asa. Toti oamenii acestia sunt oameni captivi unui sistem vechi.

Orice decizie care va fi luata, este influentata de faptul ca in luna septembrie sau in luna iulie, acest cetatean va trebui sa ceara un vot colegilor ca sa fie mentinut in sistem. Acest om nu mai este liber in decizie, fiind prins ca intr-o plasa de paianjen de tot felul de interese sau de grupuri de interese.

Ce putere mai are un rector care stie ca are mandatul pana in luna septembrie si in aceasta luna trebuie sa primeasca un vot de la toti colegii, ca sa fie mentinut in sistem. Acela va avea decizia alterata de aceasta situatie. Orice sistem trebuie sa se regenereze singur.

Nu trebuie sa vina nimeni de la Minister sau nimeni de la conducerea lui ca sa stabileasca reguli intr-o universitate care are autonomie, dar aceste reguli de regenerare treguie sa functioneze. Am constatat ca legea nu acopera aceasta zona.

Dorim modificarea legii, pentru ca sa fie clar pentru toata lumea& exista o varsta pentru pensionare care trebuie acceptata. si Hagi a fost un fotbalist mare, regele fotbalului, dar s-a retras cu demnitate si orice profesor trebuie sa aiba aceasta demniate de a se retrage.

Poate sa fie profesor, sa conduca un doctorat, sa predea, dar la decizie trebuie sa fie oameni cu o anumita dinamica, care pot sa vada si in viitor.

R& As vrea sa va intreb putin despre sistemul de evaluare si admitere in licee. Am inteles ca la sfarsitul clasei a opta nu se va mai da un test de capacitate. Este adevarat?

M.H.& Deocamdata nu se modifica, exista in analizele de la Minister varianta ca evaluarea unui elev sa inceapa cu clasa a sasea. Din discutiile avute cu specialistii, totul este in faza de proiect, dar va pot spune ca ideea este urmatoarea.

Copiii, la acea varsta, au o anumita capacitate de discernamant, un prag emotional total diferit fata de un aduin. De aceea, se considera ca stabilirea destinului unui copil in cateva ore de examinare este destul de riscanta si, poate, nedreapta pentru anumite firi mai emotive.

Se apreciaza, deci, ca evaluarea copiilor pana la aceasta varsta este de dorit sa se faca gradual, incepand cu clasa a sasea.

Se incearca gasirea metodelor celor mai potrivite pentru a se elimina subiectivismul din evaluare, iar evaluarea a unui copil va putea fi efectuata pe o perioada destul de mare incat anumite exceptii sa nu poata influenta decisiv o apreciere globala.

R& Am inteles ca se va schimba ceva si in ce priveste situatia campusurilor. Cum se vor aloca fondurile necesare renovarii caminelor?

M.H.& Din partea Guvernului, Ministerul are libertatea de a realiza proiecte in valoare de pana la 1, 1 miliarde euro, ceea ce este o suma fabuloasa in comparatie cu felul in care a fost tratat invatamantul pana acum. Este o schimbare de optica.

Necesitatile sistemului de invatamant sunt mari, nu se poate face nimic peste noapte, dar suntem convinsi ca, pe langa cumularile cantitative, vor avea loc, in mod firesc, si salturi calitative. Proiectul privind infrastructura scolii romanesti va schimba fata acesteia in timp, poate in cativa ani.

In acest an, avem ca obiectiv realizarea campusurilor scolare, care au ca nivel de referinta un standard minim& numar de clase, numar de elevi, conditii de cazare, conditii de masa, conditii de petrecere a timpului liber, conditii de realizare a unor activitati sportive sau culturale s.a.m.d.

De asemenea, catedrele profesorilor trebuie sa fie compacte, profesorii sa fie legati de acest grup, profesorilor mai tineri sa li se poata asigura cazarea in campus pe o anumita perioada de timp pentru a stabiliza si costul profesoral.

Activitatea continua la o catedra are efect benefic asupra educatiei, iar tinerii sunt pot fi atrasi astfel in universitati si incurajati sa-si indrepte pasii spre invatamant.

Problema legata de campusurile studentesti are prioritate in invatamantul universitar, care are doua tinte predilecte. Pe primul loc sunt caminele studentesti, iar pe locul doi ar fi modernizarea laboratoarelor in care se desfasoara activitatea de pregatire a acestor studenti.

Legat de camine, noi avem doua tipuri de lucrari& camine noi, pe care dorim sa le finalizam si reabilitarea a 176 de camine, plus alte 64 de obiective tot in ceea ce priveste universitatile de stat.

Dorim ca cei care se angajeaza la construirea caminelor sa le finalizeze in luna septembrie sau in luna martie, acestea fiind cele doua termene scadente. In luna septembrie, deoarece atunci are valoare caminul, studentii incepand anul universitar la 1 octombrie, iar luna martie deoarece in perioada septembrie-martie pot fi facute lucrari ulterioare.

Studentii vor putea fi mutati la acea data din caminele prevazute pentru reabilitare. Este inacceptabila ideea sa-i scoatem pe studenti din camine in timpul anului, desi astfel de lucruri s-au mai intamplat.

R& In incheiere, as vrea sa ne vorbiti despre Noua lege a invatamantului, despre care am inteles ca va fi reformulata, iar schimbarile vor privi mai mult invatamantul superior.

M.H.& In aceasta saptamana avem un prim pas in discutarea principiilor prin care dorim ca Legea invatamantului sa fie actualizata, s-avem o lege moderna. Noi privim mai intai managementul universitatilor, daca este bine cum este condusa o universitate la ora actuala.

Trebuie sa gasim raspuns la modul in care se realizeaza promovarea profesorilor in diferite posturi – preparator, asistent, lector, conferentiar si profesor.

Cine realizeaza aceasta promovare? Care sunt criteriile? O alta chestiune la care tin foarte mult si doresc sa o am in vedere este ca s-a creat o confuzie intre norma didactica de predare si norma postului. Foarte multi considera ca un profesor, de exemplu, un profesor universitar, are ca norma de predare 7 ore.

Aceasta nu este insa norma care acopera activitatea unui profesor. S-au facut numeroase neregului, de aceea vrem ca legea sa fie extrem de clara si in acest domeniu. Ar fi multe de spus, legea are multe amendamente, dar noi dorim ca tot ceea ce facem sa aiba o asezare in timp cat mai lunga si cat mai eficienta.

Alt element deosebit de important este finantarea, care se face pe student echivalent in invatamantul superior si pe posturi in invatamantrul preuniversitar.

Aceasta diferenta de finantare a aratat fara nici un dubiu ca finantarea in invatamantul superior este mai buna si are principii mai sanatoase, dar nici aceasta nu este terminata.

Va fi o finantare liber initiata, in care va fi luata in considerare performanta universitatii, care astfel vor fi stimulate in primul cand sa dea studenti care vor putea fi compatibili cu un camp de munca european si cu orice mediu economic si, in al doilea rand, productia cercetarii stiintifice a acestor

universitati sa fie dorita si sa fie compatibila cu mediul economic de la noi din tara, dar si cu cele din alte tari.