Cererea de retrocedare a cladirilor in care isi desfasoara activitatea Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia de catre Arhiepiscopia Romano-Catolica a "incins" spiritele in comunitatea academica, dar si in cea politica din oras.
Rand pe rand, reprezentanti ai institutiei de invatamant, ai Primariei, Consiliului Judetean sau parlamentari s-au pronuntat impotriva retrocedarii imobilelor respective, convinsi fiind ca acest demers ar putea determina desfiintarea universitatii.
Conducerea institutiei nu a fost de la inceput de acord cu restituirea imobilelor, sustinand ca din documentele existente nu rezulta un drept de proprietate al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia asupra cladirilor respective.
Reprezentatii Universitatii "1 Decembrie 1918" isi bazeaza argumentele si pe concluziile unei comisii instituite de Ministerul de Instructie si Culte in anul 1931, pentru a studia "Statul romano-catolic ardelean".
Prima confruntare - in martie
Rectorul institutiei de invatamant superior, Moise Achim, a declarat ca a fost transmisa o documentatie la comisia speciala pentru retrocedare, care functioneaza in subordinea Guvernului.
Acesta a completat ca reprezentantii comisiei respective au solicitat fisa speciala a imobilelor revendicate de la Primaria Alba Iulia si ca in luna martie va avea loc o prima confruntare in cadrul careia fiecare parte urmeaza sa-si expuna punctele de vedere.
"Din toate documentele nu rezulta ca Arhiepiscopia ar fi dat bani la constructia cladirilor. Probabil ca, indiferent de decizia comisiei, una dintre parti va apela la instanta. S-au descoperit si documente in privinta carora copiile difera fata de documentele originale", a afirmat rectorul Achim.
Punctul de vedere al Arhiepiscopiei Romano-Catolice se refera la dorinta de a le fi recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor de care au fost deposedati "in mod nelegal de regimul totalitar". Reprezentantii acestui cult mai doresc restituirea imobilelor in natura si ca nu vor fi acceptate despagubiri financiare.
In sustinerea argumentelor proprii, reprezentantii universitatii se folosesc si de concluziile unei comisii instituite in 1931 de catre fostul Minister de Instructie si Culte, in scopul studiului "Statului romano-catolic ardelean". Comisia a fost alcatuita din personalitati ale vremii, cum ar fi profesorii Onisifor Ghibu, Victor Onisor, Istrate Mircescu si altii.
Comisia a incercat sa descifreze evolutia "Statului romano-catolic" si modul in care au fost administrate in perioada respectiva bunurile.
Imobile preluate de stat prin Tratatul de la Trianon
"In Biserica Romano-Catolica din Transilvania propriu-zisa intalnim, in afara de organul conducator prevazut de Dreptul Canonic al Bisericii Catolice si un organ specific ardelenesc, cunoscut sub numele de Statul romano-catolic ardelean, care este unic in felul sau in intreaga lume ca-tolica", se precizeaza in documentul intocmit de comsia mentionata.
"Statul Roman, substituit in virtutea art. 45 din Tratatul de la Trianon in toate drepturile fostului Stat Ungar, poate lua asupra sa, prin Decizie ministeriala bunurile detinute, timp de cateva decenii, in mod ilegal, de catre Statul romano-catolic ardelean, pentru a le incredinta organelor in drept sa le posede.
Preluarea bunurilor se va face printr-un delegat al Ministerului de Instructie si Culte, care va fi ajutat de organele necesare ale Statului Roman", se afirma in finalul documentului in care au fost incluse concluziile comisiei care si-a desfasurat activitatea in 1931.
Textul documentului lasa sa se inteleaga ca printre imobilele preluate de Statul Roman se afla si cladirile in care isi desfasoara activitatea universitatea.
