In ritmul in care se taie acum padurea, faimosii codri ai Bucovinei vor ajunge sa fie doar o legenda, despre care copiii vor invata la scoala, la orele de geografie ori cand vor buchisi prin dictionare dupa cuvantul “defrisare”.
O data cu reparatia morala si materiala rezultata din punerea in aplicare a legilor de retrocedare a proprietatilor confiscate de comunisti, a fost deschisa o cutie a Pandorei, ale carei efecte se resimt deja in mod catastrofal la nivelul intregii tari: inundatii, tornade, ploi torentiale, de scurta durata, dar cu cantitati foarte mari de apa revarsate si cu efecte devastatoare.
O treime din padurile statului, retrocedate proprietarilor
La scurt timp dupa Revolutie, aproape toate suprafetele de padure din judet, adica 450.390 de hectare, se aflau inca in posesia statului, fiind administrate de Directia Silvica Suceava.
Dupa punerea in aplicare a legilor proprietatii (ex. 18/1991 si 1/2001), la sfarsitul anului trecut, Directia Silvica Suceava mai avea in administrare doar doua treimi din suprafata initiala, mai exact, 328.811 hectare.
Diferenta de 121.579 hectare se regaseste in proprietatea primariilor (35.147 hectare), a institutiilor de cult (16.553 hectare), a unor asociatii (1440 hectare), dar o mare parte, (32.300 hectare), a revenit persoanelor fizice.
Cele mai mari suprafete de padure le-au revenit primariilor pe raza ocoalelor silvice Brosteni (6228 ha), Dorna Candrenilor (4375 ha), Vatra Dornei (7070 ha), Pojorita (4802 ha), Iacobeni (2805 ha), Marginea (2419 ha) si Vama (2226 ha).
Unitatilor de cult (biserici, manastiri, etc.), le-au revenit in principal padurile de pe raza ocoalelor silvice Dorna Candrenilor (1958 ha), Moldovita (2303 ha), Stulpicani (4151 ha), Solca (4769 ha), Falcau (1534 ha) si Putna (1557 ha).
In privinta persoanelor fizice, acestea au primit padure pe raza tuturor ocoalelor silvice, cu exceptia Ocolului Putna. Totusi, cele mai mari suprafete de padure le-au fost retrocedate pe raza ocoalelor silvice Vatra Dornei, Breaza, Dorna Candrenilor, Pojorita, Vama, Frasin, Solca, Falcau, Brodina si Dolhasca.
O metoda sigura de imbogatire
Problema e ca padurile pe care oamenii le-au primit inapoi nu au mai fost pazite de nimeni, incat fie au devenit o prada sigura pentru hotii de lemne, fie au fost taiate chiar de proprietarii lor, sau de alte persoane, cu acordul acestora, vanzarea lemnului fiind o sursa rapida si sigura de imbogatire.
Un exemplu in acest sens este taierea a peste 3000 de metri cubi de lemn din padurea particulara a afaceristului Mihai Pascovici, care este acuzat de defrisarea masiva 30 de hectare de padure, valoarea pagubelor fiind estimata la peste 5,5 miliarde de lei. Cazul a fost catalogat de seful ITRSV Suceava, Costel Girigan, drept “cea mai mare taiere ilegala de lemn din ultimii ani”.
Chiar daca Justitia il va gasi vinovat pe proprietar de defrisarea celor 30 de hectare de padure, acesta risca cel mult cativa ani de inchisoare, poate doar o amenda penala, in schimb, ramane cu cele 5,5 miliarde de lei pe care le va obtine din vanzarea lemnului.
Seful ITRSV a spus ca, chiar daca proprietarul va fi declarat vinovat de taierea padurii, lemnul nu i se poate confisca, pentru ca este proprietatea lui si nu a adus pagube unei anume parti.
“Cand au fost facute legile silvice, nimeni nu s-a gandit ca proprietarii isi vor taia in totalitate padurea pe care o au, incat nu se prevede nimic in astfel de cazuri, in afara faptului ca este cercetat pentru taierea ilegala de arbori.
Tot ce se mai poate face e sa ii dai amenzi atunci cand il prinzi ca transporta lemnul taiat ilegal, pentru ca pe acela nu ii vom elibera acte”, a spus Costel Girigan.
Amenzile pentru transportul ilegal de masa lemnoasa este de la 10 la 30 de milioane de lei in cazul persoanelor fizice, cuantumul acesteia fiind de 5 ori mai mare in cazul societatilor comerciale.
Aproape 50.000 de arbori taiati ilegal in mai putin de un an
Faptul ca padurile Sucevei sunt amenintate sa dispara, secerate de drujbele celor dornici de imbogatire rapida, este demonstrat de cresterea alarmanta a taierilor ilegale, in principal in fondurile forestiere private. In mai putin de un an, s-a descoperit taierea ilegala a aproape 40.000 de metri cubi de lemn, adica a aproximativ 50.000 de arbori.
Conform rapoartelor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare, in perioada mai - decembrie 2005 s-a depistat taierea ilegala a 35.278 de arbori, cu un volum de 27.336 metri cubi, valoarea totala a arborilor taiati fiind de aproape 50 de miliarde de lei.
De la inceputul anului 2006 si pana la jumatatea lunii aprilie s-au constatat alte 145 de infractiuni, prin care au fost taiati aproape 10.500 de metri cubi de masa lemnoasa.
Cele mai mari probleme se inregistreaza in padurile particulare de pe raza comunelor Moldovita, Stulpicani, Frasin si Voronet.
La o suprafata aproximativ egala verificata, in cantoanele administrate de Directia Silvica s-a constatat ca au fost taiati ilegal 107 de metri cubi de arbori, adica doar 1% din taierile constatate pe terenurile particulare.
Printre cei care au fost depistati ca au taiat ilegal mari cantitati de lemn anul acesta se numara Vasile Balan, din Frasin (144 metri cubi - prejudiciu de 261 milioane lei), Sandu Nutescu, tot din Frasin (181 metri cubi - pagube de 377 milioane de lei), Areta Lehaci, din Frasin (228 metri cubi - pagube de 484 milioane de lei), Ioan Morar, din Stulpicani (278 metri cubi - pagube de 523 milioane de lei), Silvia Isenciuc, din Stulpicani, din padurea careia au fost taiati peste 400 de arbori, adica 804 metri cubi de masa lemnoasa, valoarea pagubelor depasind 1,676 miliarde de lei.
“Sunt cazuri in care proprietarii de padure isi taie propriii copaci si apoi anunta padurarii ca le-au fost taiati de altii.
Asa a fost si in cazul Eleonorei Leonties din Frasin, in padurea careia au fost taiati 150 metri cubi de lemn, cel al lui Silvestru Scheuleac, din aceeasi localitate, unde s-au taiat 175 metri cubi de arbori, cel al lui Vasile Flocea, din Stulpicani, in padurea caruia s-au constatat ca au fost taiati ilegal 152 metri cubi de lemn.
Cazuri mai grave au fost cele ale lui Ion Mortogan, din Moldovita, din padurea caruia s-au taiat 228 metri cubi de lemn, precum si cel al lui Nicolae Bosutan, din padurea caruia s-au taiat aproape 200 de arbori, adica 412 metri cubi de lemn, paguba fiind de 824 de milioane de lei”, a declarat Octavian Vorobet, referent ITRSV.
Taierile ilegale, incurajate de legi mult prea blande
Fenomenul taierilor ilegale nu a aparut acum, dar a capatat o amploare fara precedent in Romania, dupa Revolutia din 1989.
“Schimbarile economice si sociale din anii 1993 - 1996 au facut ca sanctiunile pentru taierea ilegala a arborilor sa devina nesemnificative, de la 1000 la 2000 de lei, iar majorarea acestora, pana la 25.000 lei, in 1994, a fost anihilata de cresterea inflatiei.
Saracia i-a determinat pe multi sa vada din taierea padurii un mijloc de supravietuire, iar asta este si cea mai utilizata scuza a celor prinsi.
Acum, amenzile pentru taierea ilegala a arborilor si transportul materialelor lemnoase fara acte legale pornesc de la 10, pana la 30 de milioane de lei, dublate, daca fapta este savarsita de proprietarul padurii”, a declarat Aurel Dumitriu, inginer ITRSV.
Retrocedarea padurilor a dat “apa la moara” hotilor de lemne, dar si proprietarilor, in multe cazuri dovedindu-se ca acestia au tocmit oameni pentru a le taia toti copacii.
“Cazuri ca la Suceava nu am mai intalnit in nici unul din celelalte patru judete din jur: Botosani, Iasi, Neamt, Bacau. In urma controalelor facute pana acum am constatat ca au fost rase aproape 4700 de hectare de padure, aproape toate in padurile retrocedate persoanelor fizice.
Dar asta e numai ce am reusit sa depistam in urma sesizarilor, nu se stie cate taieri ilegale vom mai descoperi in urma controalelor de fond pentru preluarea in paza a padurilor particulare. Foarte multe taieri ilegale au loc acum, inainte de a fi incheiate contractele de paza cu Directia Silvica sau cu ocoalele private”, a declarat inspectorul sef adjunct al ITRSV Suceava, Radu Sbirnea.
La nivelul anului 2005, in evidentele ITRSV figureaza 107.800 hectare de paduri private, din care 54.100 hectare de padure apartin primariilor, 21.400 hectare de padure - unitatilor de cult si obstilor nedivizate, iar 32.300 ha padure - intrate in posesia persoanelor fizice.
Mai bine de o septime din padurea intrata in posesia persoanelor fizice a fost defrisata, in vreme ce multe portiuni de padure, mai ales cele care nu sunt in administrarea ocoalelor silvice de stat sau private, au fost rarite de taierile ilegale.
120.000 de metri cubi de lemn, taiati ilegal din padurile statului in ultimii 10 ani
Nici padurile statului nu au fost ocolite de fenomenul taierilor ilegale, numai ca, desi suprafata impadurita e cu mult mai mare decat cea aflata in proprietatea persoanelor fizice, a primariilor si unitatilor de cult, volumul taierilor ilegale este mult mai mic.
Astfel, daca in mai putin de un an (mai 2005 - aprilie 2006), ITRSV a constatat taierea ilegala a aproape 40.000 de metri cubi de lemn, pe terenurile administrate de Directia Silvica, in 10 ani s-a constatat taierea ilegala a peste 120.000 de metri cubi de lemn.
Altfel spus, cit s-a taiat intr-un an din padurile particulare echivaleaza cu cit s-a taiat in 3-4 ani din padurile statului, care au o suprafata de trei ori mai mare.
Situatia taierilor ilegale in padurile statului este clar prezentata in arhivele Directiei Silvice Suceava. Conform sefului biroului Paza si Protectie, Cezar Tulbure, in majoritatea cazurilor de taieri ilegale au fost descoperiti vinovatii, iar o parte a pagubelor produse au fost recuperate.
Situatia taierilor ilegale in padurile administrate de Directia Silvica (1996 - 2005):
2005
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 202 - in padurile statului
61 - in padurile private administrate de DS
numar contraventii: 177 - in padurile statului
22 - in padurile private administrate de DS
Valoarea amenzilor pentru lemnul taiat ilegal din padurile statului - 1.641.300.000 lei
Valoarea amenzilor pentru taierile ilegale din padurile administrate de DS - 194.000.000 lei
Masa lemnoasa taiata ilegal din padurile statului depaseste 10.300 de metri cubi, in vreme ce de pe terenurile particulare s-au taiat ilegal 2.300 de metri cubi de lemn. Valoarea totala a pagubelor produse depaseste 11,840 miliarde de lei.
Suprafata totala de padure aflata in proprietatea statului: 330.132 hectare
Suprafata totala a padurilor private administrate de Directia Silvica: 54.039 hectare
2004
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 271 - in padurile statului
36 - in padurile private administrate de DS
numar contraventii: 234 - in padurile statului
23 - in padurile private administrate de DS
Masa lemnoasa taiata ilegal din padurile statului depaseste 9.438 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au taiat ilegal 1.971 de metri cubi de lemn. Valoarea totala a pagubelor produse depaseste 10,234 miliarde de lei.
Suprafata totala de padure aflata in proprietatea statului: 330.070 hectare
Suprafata totala a padurilor private administrate de Directia Silvica: 72.792 hectare
2003
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 298 - in padurile statului
45 - in padurile private administrate de DS
numar contraventii: 310 - in padurile statului
21 - in padurile private administrate de DS
Masa lemnoasa taiata ilegal din padurile statului depaseste 10.691 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au taiat ilegal 1.888 de metri cubi de lemn. Valoarea totala a pagubelor produse depaseste 12,237 miliarde de lei.
Suprafata totala de padure aflata in proprietatea statului: 371.761 hectare
Suprafata totala a padurilor private administrate de Directia Silvica: 39.918 hectare
2002
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 353 - in padurile statului
136 - in padurile private administrate de DS
numar contraventii: 497 - in padurile statului
81 - in padurile private administrate de DS
Masa lemnoasa taiata ilegal din padurile statului depaseste 7.720 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au taiat ilegal 2.160 de metri cubi de lemn. Valoarea totala a pagubelor produse depaseste 6,650 miliarde de lei.
Suprafata totala de padure aflata in proprietatea statului: 380.318 hectare
Suprafata totala a padurilor private administrate de Directia Silvica: 41.072 hectare
2001
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 517
numar contraventii taieri ilegale de arbori: 678
Volumul taierilor ilegale depistate este de 16.120 metri cubi, valoarea totala a pagubelor depasind 11,413 miliarde de lei.
Suprafata totala administrata de Directia Silvica era de 417.871 hectare.
2000
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 446
numar contraventii taieri ilegale de arbori: 1986
Volumul taierilor ilegale depistate este de 14.077 metri cubi, valoarea totala a pagubelor depasind 9,1 miliarde de lei.
Suprafata totala administrata atunci de Directia Silvica era de 469.975 hectare, fiind incluse si ocoalele silvice din Botosani (aproximativ 50.000 ha).
1999
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 597
numar contraventii taieri ilegale de arbori: 2409
Volumul taierilor ilegale depistate a fost de 15.100 metri cubi, valoarea totala a pagubelor depasind 2,5 miliarde de lei.
Suprafata totala administrata atunci de Directia Silvica era de 423.743 hectare.
1997
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 434
numar contraventii taieri ilegale de arbori: 3.086
Volumul taierilor ilegale depistate a fost de 12.973 metri cubi, valoarea totala a pagubelor depasind 900 de milioane de lei.
1996
numar infractiuni taieri ilegale de arbori: 351
numar contraventii taieri ilegale de arbori: 2.760
Volumul taierilor ilegale depistate a fost de 12.863 metri cubi, valoarea totala a pagubelor fiind de aproape 300 milioane de lei.
Defrisarile - cauza dezechilibrelor ecologice
„A exploata fondul forestier in regim silvic inseamna a te ocupa de doboraturile accidentale si de igiena padurii, de rariturile secundare si de cele principale, prin care lemnul ajuns la maturitate este taiat pentru a se dezvolta semintele de dedesubt, in scopul regenerarii padurii.
Pentru ca un arbore sa ajunga la maturitate are nevoie de 100 - 120 de ani, abia dupa aceea poate fi taiat, pentru a se dezvolta arborii tineri. Cei care taie ilegal padurea nu tin cont de acest lant al naturii, care trebuie respectat, pentru sanatatea padurii, ei taie arborii verzi, la intamplare si mai ales in zonele accesibile, pentru a scoate rapid lemnul din padure.
Padurile reprezinta cele mai complexe ecosisteme de pe suprafata pamantului, care contribuie la crearea si conservarea ambientului necesar desfasurarii normale a diverselor activitati umane. Taierile ilegale produc dezechilibre ecologice, care se reflecta asupra tuturor, incat constituie o adevarata calamitate”, a precizat seful Directiei Silvice Suceava, Sorin Popescu.
Conform tratatelor silvice, padurea nu este doar o sursa de materie prima necesara pentru multe activitati umane, ci are si un important rol de protectie.
Padurea este cea care retine precipitatiile, reduce si purifica scurgerile de apa pe terenurile in panta si echilibreaza alimentarea panzei de apa freatica. Ea are functii antierozionale, vegetatia forestiera prevenind spalarea solului pe terenurile inclinate, retinand materialele aluvionare si consolidand malurile cursurilor de apa.
Cu ajutorul vegetatiei lemnoase pot fi fixate haldele de steril, a prundisurilor din albiile majore a raurilor, etc.
Padurea are rol de moderare a efectelor climatice, micsorand amplitudinile termice, reducand viteza vantului si retinand zapada.
Nu in ultimul rand, padurea are functii estetico-sanitare, pe langa efectul peisagistic, vegetatia forestiera avand capacitatea de a atenua fenomenul poluarii, realizandu-se astfel o ambianta favorabila muncii si recrearii oamenilor.
