Unul dintre monumentele istorice de seama ale Clujului, Turnul Pompierilor, zace in paragina, in ciuda faptului ca, potrivit unei Hotarari de Consiliu Local, trebuia sa fie amenajat ca si muzeu al pompierilor.

Beneficiar al concesiunii, Federatia Sindicatelor Libere din Romania a Pompierilor Civili a primit pe timpul administratiei Funar drept de folosinta gratuita pe o perioada de 25 ani a acestui obiectiv istoric. In clipa de fata, muzeul este inchis, iar conducerea Federatiei invoca lipsa banilor.

Cladiri-simbol ale Clujului, care fac parte din patrimoniul istoric si cultural al orasului, se degradeaza iremediabil din cauza lipsei de fonduri, a amanarilor sau a dezinteresului institutiilor abilitate sa le ingrijeasca.

In ciuda faptului ca i s-a atribuit destinatia de muzeu si a fost concesionat unei institutii abilitate sa intretina acest obiectiv, Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca se deterioreaza pe zi ce trece din cauza lipsei fondurilor necesare pentru a-l mentine in functiune.

Primele ziduri de aparare ale cetatii Clujului prevazute cu turnuri de observatie au fost ridicate in secolul al XIII-lea. Doua secole mai tarziu au fost construite, cu sprijinul mestesugarilor, alte ziduri din piatra, avand porti de intrare si bastioane cu rolul de a proteja vechea fortificatie.

Fragmentele de fortificatie care s-au pastrat pana astazi sunt Turnul Pompierilor si Bastionul Croitorilor, cele mai proeminente, de altfel, care au rezistat in timp pastrandu-si forma originala.

Turnul Pompierilor, situat in zona centrala a Clujului, este practic abandonat, cu toate ca, prin Hotarare de Consiliu Local, administratia Funar a decis atribuirea in folosinta gratuita pe termen de 25 ani a acestui obiectiv istoric, iar beneficiarul a fost Federatia Sindicatelor Libere din Romania a Pompierilor Civili.

Conform Hotararii din 11 decembrie 1997, scopul acestei atribuiri era amenajarea unui muzeu al pompierilor.

Monumentul dateaza din anul 1405 si este singurul turn medieval din Cluj care s-a pastrat intact. O vizita la fata locului ne dezvaluie adevarata fata a lucrurilor. Asa cum s-a intamplat si cu alte obiective istorice, Turnul Pompierilor a fost lasat de izbeliste. Seful Federatiei, Ioan Cont, explica de ce s-a ajuns in aceasta situatie: “L-am inchis momentan pentru ca acolo e vorba de bani.

Ne-ar trebui cam patru oameni pentru functionarea muzeului. Am pierde lunar in jur de 40-50 de milioane. Muzeul a fost functional timp de trei ani, dar in perioada iernii l-am inchis. Speram sa-l redes-chidem in luna iunie. E pacat sa ramana asa, eu m-am chinuit sa il aduc la stadiu de functionare”.

Conducerea Federatiei sustine ca a apelat la sprijinul consilierilor locali clujeni, pentru introducerea unui proiect de hotarare prin care sa li se acorde niste fonduri pentru intretinerea obiectivului.

Destinul monumentelor istorice de valoare ale municipiului a fost, cel putin pana in prezent, tragic. Bastionul Croitorilor si Casa Calaului sunt doar doua exemple de monumente de care aproape ca s-a ales praful.

Bastionul Croitorilor a fost dat in administrarea Muzeului de Istorie a Transilvaniei in anii ‘60, dar abia in urma cu doi ani istoricii au obtinut drepturi depline dupa inscrierea imobilului in Cartea Funciara.

Pentru ca nici Muzeul de Istorie si nici Ministerul Culturii nu aveau bani pentru restaurarea acestui simbol al Clujului, Bastionul era in pericol de a fi distrus, fapt semnalat in trecut si de catre directorul Muzeului de Istorie, Ioan Piso.

Bastionul este singura parte din vechiul zid de aparare a orasului care a fost pastrata pana in prezent. A fost ridicat in secolul al XV-lea si apare mentionat pentru prima oara in 1845, cand intrase deja in administrarea si intretinerea breslei croitorilor din oras.

De-a lungul timpului, bastionul a avut un rol important in apararea orasului. Intrucat era situat chiar la drumul principal, care facea legatura intre Nordul si Sudul Transilvaniei, in apropierea turnului erau expuse, dupa executie, trupurile condamnatilor la moarte. Cel mai celebru trup expus a fost cel al generalului lui Mihai Viteazu, Baba Novac, care a fost executat in anul 1600. Bastionul Croitorilor a fost distrus si reconstruit de mai multe ori.

Nici Casa Calaului, monument unic prin arhitectura si istoricul sau nu a avut parte de o “viata mai buna”. Situata pe strada Avram Iancu, Casa Calaului a fost un simbol al Clujului.

Constructia data din secolul al XVI-lea si, potrivit legendei, in ea ar fi locuit un calau. Desi monument istoric, in anul 2000 imobilul era locuit de 21 de familii de rromi pe care administratia Funar a incercat, in repetate randuri, sa le evacueze.

In momentul de fata, Casa Calaului nu mai exista, fiind daramata in urma cu cativa ani.