Rivalitatea economica dintre Cluj si Timisoara s-a ascutit in ultimii doi ani. Competitia celor doua metropole din vestul Romaniei se duce pe doua planuri. Primul este cel al obtinerii fondurilor publice, atat guvernamentale cat si europene, iar cel de-al doilea este cel al strategiilor pentru atragerea unor investitori privati.
Fiecare dintre orase are atuurile sale. Timisoara are avantajul continuitatii din administratia locala. Primarul PNTCD Gheorghe Ciuhandu a reusit sa ii readuca orasului renumele de "Mica Viena". De asemenea, Timisoara a reusit sa se situeze in centrul unor importante proiecte de infrastructura.
De pilda, aeroportul international Timisoara este al doilea din tara ca numar de pasageri, dupa Otopeni. Apropierea de coridorul IV european si de zonele de granita cu Ungaria si cu Serbia fac din Timisoara un adevarat nod comercial regional. Lucrurile vor deveni si mai evidente dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
De la 1 ianuarie 2007, Timisoara va fi cel mai important centru economic nu doar din sud-vestul Romaniei, ci va cataliza si afacerile din sudul Ungariei. Traditia multiculturala a acestui centru urban va fi unul dintre avantajele sale.
Si tot dupa aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniune, in paralel cu relansarea previzibila a negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana, cand practic Dunarea va deveni una dintre cele mai importante cai interne de comunicatie ale Uniunii, rolul Timisoarei va creste si mai mult.
Investitiile precum Siemens sau Alcatel au adus Timisoarei statutul de cel de-al doilea centru industrial din Romania, dupa Bucuresti.
Clujul se relanseaza
In schimb, Clujul vine tare din urma. Schimbarea fostului primar PRM Gheorghe Funar a insemnat disparitia unui focar de contradictii permanente in administratia locala. Desigur, vina pentru tensiunile din viata publica a Clujului din ultimul deceniu nu ii apartine decat in parte lui Gheorghe Funar.
Actualul primar PD Emil Boc si-a folosit influenta la nivel guvernamental pentru a continua o serie de proiecte importante, unele dintre ele initiate de echipa fostului vicepremier PSD Ioan Rus. Autostrada Transilvania este cel mai important dintre ele, pentru ca ea ar urma sa fie principala cale de comunicatie a Clujului cu vestul Europei.
De asemenea, Aeroportul International din Someseni a crescut in importanta si a devenit al treilea mare aeroport al Romaniei, ca numar de pasageri, pe langa cele din Bucuresti-Otopeni si Timisoara. Dupa instalarea noii administratii PNL-PD, Clujul incearca sa reduca si decalajul in privinta dezvoltarii industriale. Unul dintre proiectele de succes a fost crearea parcurilor industriale.
Primul parc Tetarom a fost concesionat in intregime companiilor private, cu noua ani inaintea termenului-limita stabilit de Comisia Europeana pentru ocuparea parcului.
A urmat infiintarea celui de-al doilea parc industrial, cumparat de gigantul american Emerson iar acum, Consiliul Judetean si Consiliul Local al comunei Floresti vor sa infiinteze un al treilea parc industrial, la doar cativa kilometri de Cluj. O parte dintre investitorii care deruleaza afaceri la Timisoara au venit si la Cluj. Siemens este doar unul dintre ei.
In plan financiar, Clujul a luat-o inaintea Timisoarei. In metropola transilvaneana exista singura banca romaneasca ce isi are sediul centrul in afara Bucurestiului. Este vorba de Banca Transilvania.
Fostul presedinte al acesteia, Iosif Pop, impreuna cu un grup dintre fondatorii grupului financiar al Bancii Transilvania si cu un grup de fosti actionari la Astral Telecom, intentioneaza acum sa deschida o a doua banca, ImoCredit. Tot in Cluj se afla primii doi jucatori ca importanta de pe piata valorilor mobiliare, SVM Broker SA, precum si BT Securities.
Si tot aici se afla sediile a doua societati de asigurari, Ardaf SA si BT Asigurari. Importanta economica a celor doua orase le-a sporit si vizibilitatea politica. Primarul din Cluj, Emil Boc, a devenit presedintele PD iar cel din Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, conduce PNTCD. Competitia dintre Cluj si Timisoara ramane deschisa iar castigatorul va fi cunoscut abia peste un sfert de secol.
