Ideea infiintarii unui parc industrial pentru a oferi investitorilor oportunitati reale de dezvoltare s-a denaturat, la Cluj, dupa finalizarea Tetarom I. Astfel, in toate celelalte cazuri (Tetarom II, Tetarom III si chiar Tetarom IV), infiintarea unui parc industrial este dictata de cate un investitor, in cautarea unei oportunitati avantajoase.

Preocupata de a raspunde acestor solicitari, compania Tetarom a plasat pe locul secund functionarea efectiva a primului parc unde, dupa aproape un an de la receptia acestuia si aproximativ doi ani de la contractarea parcelelor, este functionala o singura cladire, cea a companiei, si alte doua cladiri se afla in stadiu avansat de construire (dintre care una apartine tot Tetarom), restul investitorilor amanandu-si realizarea investitiilor.

Acest fapt nu pune probleme deosebite insa nici pentru investitori, care platesc preturi modice pentru terenurile inchiriate, nici pentru Tetarom, care incaseaza aceste chirii, ci doar pentru mediul economic clujean, care asteapta infiintarea de sute de locuri de munca si dezvoltarea a numeroase afaceri.

Doar o cladire functionala

Singura cladire functionala din parcul Tetarom I este cea apartinand administratorului. Cladirea Tetarom are aproximativ 5.000 de metri patrati si cuprinde hale pentru productie si depozitare, si birouri. In prezent, toate spatiile sunt ocupate de firme ca Brinel, Sistec, Nivia, EGH, CBC, care detin acolo atat hale cat si birouri.

Spatiul de 1.000 de metri patrati, contractat initial de Brinel pentru Hewlett Packard si ramas liber in urma renuntarii acestei companii la investitie, a fost contractat recent de catre o companie austriaca, ce va produce ecrane cu plasma pentru televizoare si monitoare pentru calculatoare.

Directorul Tetarom, Viorel Gavrea, apreciaza ca activitatea acestei companii va incepe in aproximativ doua luni, dupa amenajarea spatiului. In rest, in parc mai sunt ridicate doua cladiri, insa nici una nu este finalizata.

In stadiul cel mai avansat este viitorul sediu al companiei EGH, din imediata apropiere a cladirii Tetarom, unde aceasta firma urmeaza sa se mute, renuntand la birourile din cladirea administratorului. Celalalt imobil este viitorul incubator de afaceri al Tetarom, de asemenea in stadiu avansat de construire.

Potrivit conducerii Tetarom, in aceasta perioada, dar mai ales anul viitor, trebuie sa demareze lucrarile de construire la alte aproape 20 de cladiri, pentru care a fost inchiriat terenul inca de acum doi ani.

Terenuri inchiriate dar neutilizate

In prezent, parcelele de teren din Tetarom I sunt contractate aproape in totalitate, singul spatiu liber fiind o suprafata de un hectar de teren amenajat in cadrul Proiectului Phare, abandonat de compania Sistec, dupa preluarea acesteia de catre RTC.

Companiile care au contractat teren in Parc nu se grabesc insa sa isi inceapa activitatea, cele mai multe avand cladirile doar in stadiul de proiecte. Potrivit directorului Tetarom, Viorel Gavrea, acest lucru se datoreaza faptului ca lucrarile de construire nu puteau incepe inainte de receptia parcului. De atunci insa a trecut aproape un an, fara ca multe dintre firme sa puna o caramida.

Compania germana Ruwel, care a inchiriat nu mai putin de 6 hectare de teren, a amanat inceperea constructiei pentru 2007 intrucat, in urma schimbarii actionariatului companiei, este preocupata de clarificarea aspectelor administrative.

Viorel Gavrea sustine ca, desi lucrarile trebuiau sa inceapa inca de acum patru luni, a primit asigurari din partea conducerii Ruwel ca nu se va renunta la investitia de aproximativ 50 de milioane de euro, de la Cluj. Mai mult chiar, Ruwel a inchis deja doua unitati, din Franta si Danemarca, pentru a se orienta spre Europa de Sud-Est. La Cluj, Ruwel va produce placi de circuite imprimate.

O investitie importanta se anunta a fi incubatorul de afaceri al Primariei Cluj, realizat in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj si Primaria Baia-Mare, care nu a fost inca demarat intrucat se deruleaza printr-un program cu finantare Phare, aflat in faza de licitatie la Bucuresti. Investitia se ridica la 6,2 milioane de lei, pentru care a fost inchiriat un hectar de teren in parcul industrial.

In acelasi timp, companiile Babos Holding si Energobit au deschis santierele pentru construirea cladirilor proprii de birouri si productie. Pentru aceasta, Babos Holding a inchiriat 1,5 hectare iar Energobit - 1,3 hectare de teren.

Imobiliare in parcul industrial?

O alta investitie de anvergura este cea a CBC Development, care ar urma sa construiasca pe terenul din vecinatatea cladirii Tetarom, cu iesire in Taietura Turcului. Pe o suprafata de 20.000 de metri patrati, CBC va construi o cladire multifunctionala care va cuprinde diferite servicii, atat pentru cei din parc, cat si pentru cei din afara lui.

Este vorba despre spatii de birouri ce se vor inchiria, hotel, restaurant, supermarket, cabinete medicale si chiar gradinita si sala de fitness.

In aceste conditii, justificarea prezentei companiei in Parcul industrial poate fi pusa sub semnul intrebarii, atata timp cat restul activitatilor vizeaza in special productie din domemiile electronic si informatic iar activitatea acesteia va viza inchirieri, deci domeniul imobiliar.

In opinia lui Viorel Gavrea, valoarea ridicata a investitiei (aproximativ 8 milioane de euro) este un motiv suficient pentru a beneficia de regimul parcului industrial.

Incubatorul Tetarom, aproape gata

Incubatorul de afaceri proiectat de Tetarom este intr-o faza avansata de construire, conducerea companiei estimand ca acesta va fi functional in termen de doua luni. Cladirea, de aproximativ 5.000 mp, va cuprinde sediul Tetarom (200 mp), restul fiind spatii de birouri si de productie pentru viitoarele firme incubate si sali de conferinte.

Modelul pe care conducerea doreste sa-l aplice in functionarea acestui incubator este unul vizitat la Lintz (Germania), ceea ce inseamna ca beneficiarii vor fi firme mici de IT, care vor fi selectate de catre un consiliu format din reprezentanti ai autoritatilor publice, ai mediului academic si ai mediului de afaceri.

Acelasi consiliu va asigura, pentru firmele incubate, consultanta, si chiar contracte, pentru a le sprijini activitatea. Timpul de incubare va fi de trei ani, pentru firmele nou infiintate, aflate in primul an de functionare. Acestea trebuie sa aiba maximum 5 angajati si vor plati o chirie de 1 euro/mp/luna.

In incubator vor putea intra si firme aflate in al doilea an de activitate, care vor putea beneficia de regimul de incubare timp de doi ani, pentru o chirie de 2 euro/mp luna (maxim 15 angajati), si cele aflate in al treilea an de functionare, care vor putea ramane in incubator un singur an, pentru 3 euro/mp/luna (maxim 25 de angajati).

Dupa expirarea perioadei de incubare, firmele vor putea ramane in parcul industrial, in limita spatiilor disponibile, insa in regim normal, ceea ce inseamna o crestere de doar 0,5 euro/mp/luna pentru chirie (la birouri). In acest moment, Tetarom face demersurile necesare pentu acreditarea incubatorului, in vederea obtineri de fonduri guvernamentale pentru administrarea acestuia.

Preturi preferentiale

Principalul avantaj de a plasa o afacere intr-un parc industrial consta in inchirierea unui teren la preturi mici, amenajat si viabilizat. Inchirierea unei parcele de teren in Tetarom I costa intre 0,12 euro/mp/an si 0,5 euro/mp/an, in functie de valoarea si scopul investitiei.

Astfel, chiriile cele mai reduse sunt percepute celor care investesc peste 5 milioane de euro, iar cele mai mari, investitiilor de sub un milion de euro. La aceasta chirie se mai adauga o taxa de administrare, negociata cu fiecare investitor, dar care are caracter confidential.

Directorul Tetarom, Viorel Gavrea, a aratat ca la pretul atat de redus al chiriei s-a ajuns dupa ce, in urma a doua licitatii la care pretul de pornire a fost de 2,5 euro/mp/an, nu s-a prezentat nimeni. In ce priveste spatiile din cladirea Tetarom, chiria perceputa este de 5,5 euro/mp/luna pentru birouri si de 3,5 euro/mp/luna, pentru pentru hale.

In incubatorul de afaceri, firmele vor plati chirii preferentiale, intre 1 si 3 euro/mp/luna.

Santier in parcul industrial Tetarom II

In prezent, in parcul Tetarom II, situat in vecinatatea Bulevardului Muncii si a Combinatului de Utilaj Greu (CUG), se deruleaza lucrarile pentru viabilizarea terenului. Astfel, de la CUG trebuie adus curentul electric, pe o distanta de aproximativ doi kilometri, si gazul metan, iar apa si canalizearea, de la conducta care traverseaza Somesul.

De asemenea, trebuie reabilitate drumurile de acces, inclusiv la centura de ocolire din partea de nord-est, in momentul cand ea va fi realizata (momentan, centura se afla in faza de licitatie). In parcul Tetarom II, compania americana Emerson a cumparat 11 hectare de teren, pe care urmeaza sa construiasca 6 fabrici si un centru de cercetare.

Numarul de angajati de care compania va avea nevoie pentru sustinerea activitatii se ridica la 4.000, majoritatea din domeniul IT. Pe restul terenului, in suprafata de un hectar, urmeaza sa se construiasca o cladire (licitatia a fost adjudecata de compania CBC Development, un client al parcului Tetarom I) de aproximativ 15.000 de metri patrati care, in cele din urma, va reveni tot Emerson.

In aceasta cladire, Tetarom va avea 200 mp pentru amenajarea unui dispecerat de avarie, restul spatiilor urmand sa fie inchiriate de Emerson furnizorilor de servicii de catering, curatenie, paza, dar si pentru o banca, un supermarket, o gradinita, sala de fitness etc.

Tetarom III, ca o manusa pentru investitor

Cel de-al treilea parc industrial proiectat de Tetarom si situat in vecinatatea Tetarom I, a fost „asamblat” din terenuri apartinand Consiliului Local Floresti (50 de hectare), Consiliului Local Baciu (30 de hectare) si Directiei Silvice Cluj (8 hectare), pentru a raspunde exigentelor potentialului investitor al carui nume are, inca, un caracter confidential.

Din imbinarea celor trei parcele a rezultat, potrivit directorului Viorel Gavrea, o parcela potrivita pentru investitor care, in acest moment, „probeaza” amplasarea celor 13 fabrici pe care intentioneaza sa le construiasca.

In sarcina Tetarom, si respectiv a Consiliului Judetean Cluj, se afla insa construirea drumurilor de acces in acest parc, adica a 8 kilometri de sosea de la Tetarom I, 4 kilometri din Comuna Floresti si iesirea la autostrada, de aproximativ 7 kilometri.

Investitia, estimata la 20 de milioane de euro, nu poate fi sustinuta integral de bugetele CJ si Tetarom, motiv pentru care presedintele forului judetean, Marius Nicoara, a solicitat sprijin financiar de la Guvern, in valoare de 15 milioane de euro.

Miza, aparent convingatoare si pentru reprezentantii Guvernului, cel putin din spusele lui Viorel Gavrea, este infiintarea celor 15.000 de locuri de munca de inalta calificare (IT si electronica), odata cu realizarea investitiei din Tetarom III.

Momentan, investitorul analizeaza realizarea aceleiasi variante de investitie in Polonia si Bulgaria, o decizie urmand sa fie luata, potrivit lui Gavrea, pana la sfarsitul lunii septembrie. Tot pentru a raspunde solicitarii unui investitor, Tetarom analizeaza in aceasta perioada posibilitatea infiintarii si unui al patrulea parc industrial.