Numarul radierilor a crescut cu 125,5%, in timp ce ritmul inmatricularilor a scazut cu 24,5% in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut, releva un studiu realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Evolutia este fireasca, atat falimentele, cat si aparitia unor firme noi fiind normale intr-o economie functionala.
Selectia naturala
Reprezentantii mediului de afaceri apreciaza ca numarul mare de radieri este o consecinta a simplificarii legii falimentului. In opinia acestora, in Romania ar fi „normal” sa falimenteze anual 30.000 de firme si sa fie inmatriculate alte 50-60.000.
Un prim efect al radierilor il constituie cresterea cu 5% a numarului intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) care au avut profit in primul semestru, comparativ cu 2005. Evolutii pozitive au fost inregistrate si de cifrele de afaceri ale IMM-urilor (10%), profit (10-15%) si volumul exporturilor din sectorul privat (16,2%).
Scade numarul IMM-urilor
Potrivit statisticilor Oficiului National al Registrului Comertului, in primele sase luni ale acestui an, numarul societatilor comerciale infiintate in Cluj a fost mai mic decat cel al radierilor. In perioada ianuarie-iunie au fost inmatriculate 2.155 societati comerciale si au fost radiate 2.869.
La sfarsitul lunii iunie, in judet erau inregistrate aproximativ 16.000 de IMM-uri active, fata de 23.000 cate erau la inceputul anului 2005, spune Mircea Mihestean, director executiv al Oficiului Teritorial pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii Cluj.
Chiar si in aceste conditii, din punct de vedere al densitatii IMM-urilor la mia de locuitori, Clujul ocupa pozitia secunda, cu un scor de 34,5 IMM/1.000 de locuitori. Primul loc este ocupat de Bucuresti, cu o densitate de 52 IMM/1.000 de locuitori.
De altfel, densitatea inregistrata in Bucuresti este singura care se apropie de media din Uniunea Europeana, care ajunge la 55-65 IMM/1.000 de locuitori.
Cresterea productivitatii, cheia supravietuirii
In opinia lui Mircea Olaru-Zainescu, secretarul Asociatiei Patronilor si Meseriasilor Cluj, aderarea va conduce la un nou val de falimente. Astfel, pe piata vor ramane doar firmele care se vor conforma normelor UE si care vor reusi sa infrunte concurenta pietei europene. El afirma ca in Ungaria, dupa momentul aderarii, aproape jumatate din IMM-uri au falimentat.
In Romania, ponderea firmelor care vor inchide portile va fi de aproximativ 30%, intr-un scenariu optimist. Anumite sectoare, precum comertul, si in special cel practicat de micile magazine de cartier, vor fi afectate intr-o masura mai mare de concurenta si vor avea un procent al falimentelor peste medie, in timp ce altele vor inregistra o dezvoltare spectaculoasa.
In aceasta din urma categorie, Mircea Mihestean include, in special, serviciile. Pe de alta parte, industria alimentara va avea de suferit foatre mult, in urma reglementarilor extrem de severe impuse de UE.
Insa, considera el, influentele negative ale aderarii se vor rasfrange, in principal, asupra firmelor care nu au luat nici o masura pentru cresterea productivitatii sau implementarea standardelor de calitate.
Indiferenta antreprenorilor poate deveni astfel principala cauza a esecului unei afaceri, deoarece atat prin fondurile de preaderare, cat si prin cele structurale, UE urmareste tocmai reducerea decalajelor dintre diverse tari. Astfel, daca in prezent, productivitatea muncii se situeaza la doar aproximativ 35% din media din UE, pana in 2015 aceasta ar trebui sa ajunga la 55%.
Iar cresterea productivitatii muncii va conduce la sporirea competitivitatii si, implicit, a sanselor de supravietuire a intreprinderilor.
