Reprezentanti ai Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, si inspectori ai Directiei Apelor Banat, ai Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta si ai Prefecturii au verificat, ieri, pe neanuntate, modul in care administratia locala din judetele Timis si Caras-Severin ia masuri pentru prevenirea inundatiilor prognozate de hidrologi.

Tinta principala a fost localitatea Foeni, cea mai afectata de potopul de acum aproape doi ani. Consilierul Olimpia Negru, de la Ministerul Mediului, a mers pe ulitele satului si i-a intrebat pe oameni daca autoritatile i-au avertizat ca exista in orice moment pericolul de a fi loviti de viitura. “Am intrebat din casa in casa si parerile au fost impartite.

Unii au spus ca nu stiau, altii au spus ca stiau. Motivatia primarului din Foeni a fost ca a anuntat Directia Apelor si ca numai o parte din oameni fusesera avertizati pentru ca debitele erau oricum in scadere”, a declarat Negrea. Din punctul acesteia de vedere, in cele doua localitati controlate, Foeni si Giulvaz, “s-a actionat conform legii”, iar autoritatile sunt pregatite.

Cu toate acestea, oamenii s-au plans ca nu stiu unde sa se duca daca vin apele, dar si de faptul ca nu fusesera preveniti.

Localnicii, invitati la lopeti

Prefectul Ovidiu Draganescu a facut, la randul sau, demersuri pentru pregatirea unei posibile stari de urgenta. El a constatat ca desi, intre timp, primariile au mai primit niste aparate, nu exista oameni care sa ajute la evacuarea populatiei. “Efectivele militare sunt reduse dramatic.

La nivelul judetului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Banat ar putea disponibiliza un pluton, adica vreo 30 de persoane. Si la Jandarmerie sunt putini. Militarii din Timis se pregatesc pentru a fi trimisi in Irak si nu pot sa isi intrerupa antrenamentul”, a afirmat Draganescu.

Acesta a adaugat ca greul va sta, asadar, pe umerii oamenilor din aceste localitati, care vor trebui sa puna singuri mana pe lopeti si sa isi apere localitatile.

Inca sinistrati, dupa 2 ani

O situatie centralizata la Prefectura Timis a relevat o alta surpriza pentru autoritati: circa 50-60 de persoane din satele afectate de ape in primavara lui 2005 sunt considerate inca sinistrate, pentru ca nu au unde locui in conditii decente. “In fiecare sapatamana avem persoane care vin in audienta la mine sau la subprefect ca sa ne spuna ca nu au unde locui.

Este vorba de persoane care nu au fost trecute pe listele de reconstructie, desi casele lor au fost distruse de ape. Va trebui sa apelam din nou la sponsori si la firme de constructii care sa ajute aceste persoane”, a spus prefectul. Acesta a cerut si primariilor sa stranga bani pentru a ridica o casa mai mica pentru familiile aflate in aceste situatii.

“In unele cazuri este vorba despre familii de rromi, care traiau la marginea satelor respective, dar si ei sunt oameni, au copii si sunt bolnavi, deci trebuie si ei ajutati”, a afirmat Draganescu.

In aceste zile, in localitatile unde au fost construite case de Agentia Nationala pentru Locuinte, are loc procesul de predare-primire al imobilelor.

Procesul este insa in intarziere dupa ce autoritatile au sesizat ca din cele 100 de case ridicate de ANL in localitatile Sangeorge, Berecuta, Gataia, Sculea si Semlacu Mare, in 98 de cazuri oamenii nu aveau ori acte de identitate, ori nu si-au gasit schitele cadastrale.