​Senatorul USR George Dirca, membru in comisia juridica, a sustinut un discurs in cadrul conferintei organizate de Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, la finalul caruia a afirmat ca Mecanismul de Cooperare si Verificare nu mai trebuie aplicat in Romania. Ulterior, concluzia aceasta nu a apare in finalul discursului publicat de senat pe pagina sa de Facebook. Contactat de HotNews.ro, Dirca a explicat ca a fost o concluize nefericita, facuta din cauza emotiilor de a vorbi pentru prima data in Parlamentul European, si ca daca ar putea ar retrage afirmatia. Dirca a tinut sa precizeze ca MCV este util pentru Romania.

HotNews.roFoto: Hotnews

Urmareste discurusul video aici (min 47)

Citeste aici discursul asa cum a fost publicat de Dirca

Concluzia, care nu apare in discursul publicat:

"Nu în ultimul rând, doresc să reamintesc că Romania și-a îndeplinit cu prisosință toate punctele impuse prin acest mecanism de cooperare și verificare, astfel că în acest moment, acest mecanism, nu mai trebuie aplicat asupra țării noastre."

Dezbaterea in cadrul caruia a sustinut acesta un discurs se referea la instituirea unui Mecanism European pentru Democratie, Stat de Drept si Drepturi Fundamentale care sa se aplice tuturor statelor membre, iar Dirca afirma ca este nevoie ca in cadrul acestuia sa se aplice si sanctiuni, pe modelul actualului MCV din Romania si Bulgaria.

"Concluzia a fost una nefericita. Ideea era ca cele doua mecanisme s-ar fi suprapus (in cazul Romaniei - nr.). Din cauza emotiilor a iesit altceva. Asa e cand vorbesti pentru prima data in fata Parlamentului European" a spus Dirca pentru HotNews.ro.

Dirca a explica in continuare ca sustine posibilitatea aplicarii de sanctiuni intr-un eventual mecanism pentru toate statele membre.

"Noi apreciem ca este util acest MCV", a spus Dirca.

Mai jos, textul discursului:

"Domnule Președinte, doamnelor și domnilor eurodeputați, stimați invitați,

Sunt onorat să reprezint Parlamentul României cu ocazia dezbaterii interparlamentare cu tema „Stabilirea Mecanismului UE pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale- Rolul parlamentelor naționale”. Doresc să exprim încă de la început că o temă de o asemenea importanță poate deschide calea către asumarea unor responsabilități sporite într-un domeniu complex, care se regăsește, în acest moment, sub umbrela competențelor naționale ale statelor membre . Uniunea Europeană s-a afirmat ca o organizație solidă și eficientă, care a demonstrat de-a lungul evoluției sale că deține instrumente și mecanisme capabile să asigure politici coerente și care se regăsesc în valorile și principiile sale fondatoare.

În ceea ce privește subiectul central al agendei, doresc să fac referire la art. 4, alin 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale” precum și la componenta politică din cadrul criteriilor de aderare la Uniunea Europeană (Criteriile de la Copenhaga), respectiv art. 6: „Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre”. Ținând cont de aceste două articole fundamentale pentru Uniunea Europeană, dar și de actualitatea și varietatea deciziilor politice din diverse state membre, în care pot exista în anumite momente unele derapaje contrare normelor și principiilor europene la care ne raportăm, poziționarea pe această temă trebuie să fie un efort conjugat al tuturor statelor membre, în interesul comun al cetățenilor europeni.

Definirea standardelor statului de drept la nivel european și orientarea către o formalizare a acestora trebuie să se regăsească în direcția de organizare și funcționare a Uniunii Europene. Pornind de la consensul statelor membre, consolidarea mecanismelor de monitorizare și control din domeniul „Democrației și Statului de Drept” reprezintă un punct esențial în dezvoltarea viitoare a unei politici europene menite să amelioreze stadiul actual al respectării și bunei funcționări a statului de drept în toate statele membre.

Dacă evoluțiile politice din interiorul statelor membre reclamă necesitatea implementării unui asemenea mecanism și dacă apariția unei politici europene care să răspundă acestor standarde se va materializa, implementarea unor sancțiuni reale, aplicabile tuturor statelor membre, va repreznta punctul de referință și nucleul în jurul căruia se va cristaliza eficacitatea unei asemenea politici.

Așa cum bine cunoaștem deja, în România există în acest moment un Mecanism de Cooperare și Verificare care s-a dovedit a fi un instrument eficient, care a adus stabilitate și oportunitate legislativă în domeniului respectării statului de drept. Extinderea acestui tip de mecanism la nivelul tuturor statelor membre, în colaborare cu parlamentele naționale, merită dezbătut, respectând Tratatele Europene și principiile fundamentale ale Uniunii.

Nu în ultimul rând, doresc să reamintesc că Romania și-a îndeplinit cu prisosință toate punctele impuse prin acest mecanism de cooperare și verificare, astfel că în acest moment, acest mecanism, nu mai trebuie aplicat asupra țării noastre."