Presedintele Traian Basescu a declarat, joi dimineata, ca Romania va sustine la Consiliul European extraordinar pe tema Ucrainei ca doreste sa fie parte a unui eventual format de negociere pentru rezolvarea situatiei din zona, plecand de la interesul national al tarii noastre, potrivit Mediafax. Traian Basescu participa, joi, la Consiliul European extraordinar pe tema Ucrainei, iar apoi la Congresul Partidului Popular European, in calitat de invitat. "Romania considera ca ceea ce a facut Federatia Rusa prin incalcarea acordurilor bilaterale reprezinta o agresiune la adresa Ucrainei", a declarat seful statului la plecarea spre Bruxelles.
Presedintele a mai spus, la plecarea spre Bruxelles, ca Romania va sustine la Consiliul European pe tema Ucrainei ca premisele rezolvarii situatiei sunt legate de acordul de la Budapesta din 1994 si de respectarea acordurilor bilaterale ale Kievului cu Moscova.
Basescu a precizat ca Romania doreste sa fie parte a unui eventual format de negociere date fiind prezenta unei minoritati romanesti insemnate in Ucraina, dependenta redusa a tarii noastre de gazele rusesti.
De asemenea, un alt motiv invocat de Basescu este faptul ca Romania este tara din UE cu cea mai mare granita cu Ucraina.
Presedintele a mai spus ca interesul Romaniei de a fi parte la negociere tine de problema existentei conflictelor inghetate in zona.
Presedintele Traian Basescu participa, joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European pe tema situatiei din Ucraina, unde sefii de stat si de guvern din UE urmeaza sa aiba si discutii cu premierul ucrainean Arseni Iateniuk.
In program se mentioneaza ca, de la ora 12.05 (ora Romaniei), Traian Basescu urmeaza sa participe, la sediul Consiliului European, la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din statele membre ale Uniunii Europene pe tema situatiei din Ucraina, iar, de la 12.30, la reuniunea Consiliului European cu premierul ucrainean Arseni Iateniuk. Sefii de stat si de guvern din statele membre UE vor avea apoi, de la 14.15, un dejun de lucru separat.
Presedintele Basescu urmeaza sa sustina o declaratie de presa, in jurul orei 16.00, la sediul Consiliului European.
Seful statului va merge apoi la Dublin, pentru a participa la lucrarile Summit-ului Partidului Popular European.
Redam integral declaratia facuta de seful statului joi dimineata, inaintea plecarii la Consiliul European de la Bruxelles (sursa: Presidency.ro):
"Buna dimineata. Plec la Bruxelles, unde voi sta circa cinci ore. Este convocat un Consiliu European extraordinar pe tema Ucrainei, dupa care particip la congresul PPE, de la Dublin, ca invitat. Deci nu ca membru al PPE-ului, ci ca invitat. Voi face o scurta referire la analiza noastra cu privire la situatia din Ucraina. In opinia mea, si acest lucru il voi exprima in Consiliu, situatia din Ucraina pleaca de la cateva premise. Prima este legata de existenta Memorandumului de la Budapesta, in care trei state - Statele Unite, Marea Britanie si Federatia Rusa - se constituie in garanti ai independentei si suveranitatii Ucrainei asupra teritoriului sau. Dincolo de Carta ONU, de legislatia internationala, apreciem ca primele doua state cu obligatii in a negocia cu Federatia Rusa sunt SUA si Marea Britanie, urmare a angajamentului de la Budapesta, din 1994, angajament care a fost prilejuit de dezarmarea nucleara a Ucrainei. De asemenea, o alta premisa de la care plecam in pozitia Romaniei este existenta acordului bilateral intre Ucraina si Federatia Rusa cu privire la stationarea unor structuri militare ale Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei pana in anul 2047, lucruri stabilite prin acordul de la Kiev si acordul de la - scuzati-ma, e si un al doilea acord - in 2010; in 1997 a fost Acordul de la Kiev, care stabilea prezenta numerica si prezenta in unitati de lupta a Federatiei Ruse pe teritoriul Crimeii.
Acest acord prevede ca Federatia Rusa poate avea pe teritoriul Crimeii circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare in portul de la Sevastopol, 100 de guri de tun cu calibrul de 100 mm si mai mult si, de asemenea, 22 de avioane de lupta. Acordul a fost prelungit in 2010, pentru ca Acordul de la Kiev prevedea stationarea acestor efective si tehnica de lupta pana in 2017, dar prin acordul din 2010 s-a stabilit un nou termen de stationare, pana in anul 2047. Deci aceste acorduri bilaterale intre Ucraina si Federatia Rusa trebuie luate in considerare in orice pozitie rezonabila a statelor, pentru ca sunt acorduri bilaterale ratificate de parlamentele celor doua tari. De asemenea, Acordul de la Kiev din 1997 stabileste foarte clar modul de actiune si comportamentul trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Crimeii. Aditional, si aici este o problema care trebuie negociata, presedintele Iuscenko, in timpul mandatului sau, a emis doua decrete pe care Federatia Rusa nu le recunoaste si care vizau, de asemenea, un control extrem de clar al Ucrainei asupra miscarilor efectivelor armatei Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei. Deci este a doua premisa, dincolo de Acordul de la Budapesta, aceasta, existenta unor conditii legale de prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei. Sigur, aici functioneaza si acordurile de dezarmare in Europa, care, de asemenea, sunt parte a deciziilor bilaterale in ceea ce priveste stationarea trupelor conventionale si a mijloacelor conventionale ale Federatiei Ruse pe teritoriul Crimeii.
A treia premisa de la care plecam este ca Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile Parlamentului Ucrainei, inclusiv acelea de desemnare a unui nou guvern, sunt legitime, deci partenerul nostru este guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei. Si, in sfarsit, a patra premisa este ca cele doua state care au obligatia sa negocieze cu Federatia Rusa, in viziunea noastra, Statele Unite si Marea Britanie, trebuie sa constate nivelul la care Federatia Rusa a depasit intelegerile bilaterale intre Ucraina si Federatia Rusa, cu privire la prezenta acestor trupe in Crimeea si sa gaseasca solutiile pentru ca incalcarile acordurilor bilaterale sa nu se mai produca. Romania considera ca ceea ce a facut Federatia Rusa prin incalcarea acordurilor bilaterale este o agresiune la adresa Ucrainei. In ceea ce priveste actiunile viitoare, vom sustine ca Statele Unite si Marea Britanie trebuie sa isi faca obligatiile de garant al securitatii si integritatii teritoriale si al independentei Ucrainei, in negocierile directe cu Federatia Rusa, care, de asemenea, este un garant care si-a incalcat statutul. De asemenea, vom sustine ca Ucraina trebuie sa intre urgent intr-un program cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala si, daca este nevoie, si cu Uniunea Europeana, care sa vizeze finantarea Ucrainei pe termen mediu, in asa fel incat tara sa nu intre in incetare de plati, sa isi poata face si platile interne si, in acelasi timp, sa parcurga un program de reforme accelerat. Vom sustine, de asemenea, ca Ucraina, daca doreste, poate sa semneze acordul de asociere si acordul de liber schimb cu Uniunea Europeana.
Nu in ultimul rand, in cazul in care se decide crearea unui format de negociere pentru solutionarea tensiunilor dintre Ucraina si Federatia Rusa, urmare a actiunilor din Crimeea, Romania trebuie sa faca parte din formatul de negociere, noi avand urmatoarele argumente: avem peste 400.000 de cetateni ucraineni vorbitori de limba romana, ceea ce ne situeaza pe locul doi dupa minoritatea rusa, ca interes pentru ceea ce se intampla cu minoritatile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care il avem este acela ca Romania este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea. Distanta este de doar 160 de mile marine, ceea ce, pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federatiei Ruse de la Sevastopol, inseamna un mars de zece ore maxim pana la frontierele Romaniei. De asemenea, Romania este la 100 de kilometri de un alt conflict inghetat, cel din Transnistria. Frontiera de est a Romaniei este la numai 100 de kilometri de Transnistria. Nu in ultimul rand, Romania nu este dependenta de importurile de gaze din Federatia Rusa, deci nu are o grea dependenta de importurile de gaze din Federatia Rusa si le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze, prin interconectorul cu Ungaria, putem primi gaze si din Norvegia. Deci, Romania are o dependenta extrem de mica de Federatia Rusa. Poate fi un participant asupra caruia sa nu se ridice semne de intrebare la negocieri. De asemenea, interesul national al Romaniei este sa fie implicata si plecand de la premisa ca are 640 de kilometri de frontiera cu Ucraina, probabil, cea mai lunga frontiera dintre statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt elementele pe care le am in vedere in interventia mea la Consiliul European informal care va avea loc. Extrem de important este ca la acest Consiliu European, prima ora si jumatate este rezervata intalnirii cu premierul Iateniuk, prim-ministrul Guvernului Ucrainei. Deci, intai vom avea o informare de la acesta cu privire la situatia din Ucraina si cu privire la modul cum Ucraina vede rezolvarea acestor tensiuni, pe care noi le consideram o agresiune la adresa Ucrainei, indiferent cum definesc aceste evenimente alte state. Cam asta, in cateva cuvinte. La Dublin, voi fi doar unul care va asista, pur si simplu, la un eveniment, la Congresul PPE. Fiind cu calitate de invitat, nu am un rol, ci doar semnalul politic ca sunt un presedinte care provine dintr-un partid membru al PPE. Va multumesc mult, va doresc o zi buna!"
13
2
