Asadar, Guvernul lasa banii proveniti din micsorarea salariilor in BNR la dispozitia bancii, ei urmând să fie destinati majorării rezervelor statutare ale BNR. “Vor rămâne la dispoziţia BNR, de asemenea, sumele rezultate din reducerea salariilor angajaţilor BNR care nu au fost virate către bugetul de stat până la momentul intrării în vigoare a acestei Ordonanţe de urgenţă”, a mai anuntat Guvernul. Indicarea rezervelor statutare ale BNR ca destinatie a banilor este exact in sensul celor intuite de BCE, respectiv insusirea unei cote de 80 % din acesti bani. Ce spune insa legea, referitor la constituirea rezervelor statutare ale BNR?, se intreaba Dan Popa pe blogul lui.

APotrivit Legii nr.312/2004 s, art.39 alin.(2) ,,Rezervele statutare se majoreaza anual, conform prevederilor art. 43. Ei bine, trimiterea la art.43 este f interesanta, fiindca ajungem iar la sumele care se vireaza la bugetul statului: ,, (1) Banca Nationala a Romaniei vireaza la bugetul statului o cota de 80% din veniturile nete rezultate dupa deducerea urmatoarelor elemente:………. (5) Profitul ramas dupa aplicarea prevederilor alin. (1) si (4) se repartizeaza pe destinatii, in urmatoarea ordine de prioritate: a) pentru rezervele statutare – repartizari de pana la 60%;”.

Deci BNR, conform legii de functionare nu poate include in rezervele statutare decit sumele ramase dupa ce vireaza cota de 80% din veniturile rezultate.

Bun, acum sa presupunem ca se gaseste un mecanism prin care toti banii ramin la BNR, nefiind transferat nimic Guvernului, nici macar prin intermediul cotei de participare le profit.

Situatia devine – si a devenit deja si mai abracadabranta, art.3 din Legea nr.118 fiind categoric neconstitutional, intrucit nu se mai justifica nicicum reducerea salariilor angajatilor BNR.

Sa punem lucrurile cap la cap:

Expunerea de motive a Legii nr.118/2010 justifica necesitatea reducerii salariilor prin necesitatea evitarii/contracararii ,, unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României si, prin aceasta, ordinea publică si siguranta natională.” Nimic despre reducerea de dragul reducerii sau al cresterii rezervelor statutare ale BNR.

Ce spune Constitutia? – ,,(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Sensul acestei prevederi constitutionale este explicitat in Decizia 872 si in Decizia 874 ale Curtii Constitutionale referitoare la obiecţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar:

,,Pentru ca restrângerea menţionată să poată fi justificată trebuie întrunite, în mod cumulativ, cerinţele expres prevăzute de art.53 din Constituţie, şi anume:

- să se impună restrângerea sa;

- restrângerea să se circumscrie motivelor expres prevăzute de textul constituţional, şi anume pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;

- să fie necesară într-o societate democratică;

- să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o;

Astfel, Curtea reţine că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei, ca un corolar al dreptului la muncă, este prevăzută prin legea criticată şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea constată că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru echitabil între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului. Curtea constată totodată că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar (ce treaba are asta cu angajatii BNR care nu sunt personal bugetar?) în acelaşi cuantum şi mod.

Sunt curios cum se mai justifica si cum va judeca Curtea Constitutionala reducerea salariilor angajatilor BNR, deci afectarea unui drept constitutional, acum cind aceasta nu mai are (nici cit a avut) nicio legatura cu scopul legii 118 deci cu diminuarea cheltuielilor bugetare ci vizeaza doar o sporire a fondurilor BNR, institutie care a inregistrat profit si nu se afla citusi de putin intr-o situatie de criza profunda de natura a pune in pericol securitatea nationala.

Cum spuneam aceleasi decizii ale CCR mai mentionau ,,Cei ce sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punct de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele de bugetul public naţional, de încasările şi de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor din acest buget. În schimb, (in cazul salariatilor nebugetari)… obligarea de către stat, deci de către un terţ, raportat la contractul individual de muncă încheiat, atât a angajatorului de a-şi reduce cheltuielile de personal, cât şi a angajatului în sensul diminuării veniturilor sale,ar încălca în mod flagrant art.1 alin.(3) şi (5), art.41, art.44 şi art.45 din Constituţie”.

Tot in Constitutie se stabileste suprematia legii – prevedere interpretata in sensul ca inclusiv Guvernul trebuie sa respecte la elaborarea actelor normative dispozitiile legilor in vigoare. Cand Guvernul a inclus personalul BNR si al autoritatilor de supraveghere la art.3 a incalcat si dispozitile Codul muncii care prevede clar ca doar ,,Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, se stabileşte prin lege in timp ce pentru celelalte categorii de salariati se stabileste prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi.”

Dupa cum se vede, dupa ce ca art.3 din Legea 118/2010 incalca in continuare Tratatul, atit art.130 cit si art 123, in masura in care conform Legii 312 o parte din acesti bani vor fi transferati inevitabil Guvernului, ea devine si (mai) neconstitutionala.

Sunt tare curios ce spun despre toate astea juristii BNR.

PS In joc sunt si salariile CNVM si CSA, nu doar BNR. Daca banii rezultati din taierilor lor de salarii scot tara din criza, jos palaria pentru Guvern! Dar daca nu?

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa