Testele de stress pe care bancile centrale (nationala, europeana, FED, samd) seamana cu intrebarea pe care femeia o pune barbatului atunci cand se plictiseste: "Draga, da` tu ma mai iubesti?". Ca un barbat care se respecta, bancile raspund in cor "Sigur ca te iubesc, ce-ti veni?", desi gandul lui e cu totul in alta parte. Faptul ca 7 banci din 91 au fost gasite numai bune de capitalizat nu inseamna ca celelalte sunt sanatoase tun, ci doar ca ecografia nu a indicat acum probleme grave. Ca s-o spunem pe sleau , au fost gasiti niste tapi ispasitori buni de sacrificat. ATE Bank ( Banca Agricola a Greciei), sistemul bancar spaniol- dat ca exemplu numai bun de urmat pentru Romania si cateva mici banci germane. Indoi-m-as ca numai aici sa existe probleme. Si am sa explic pe scurt, de ce.

Reamintesc ca BCE a facut o simulare pornind de la prabusirea pietei imobiliare, cu doi ani inainte ca ea sa pice cu adevarat. Testele au iesit perfect, bancile demonstrand pe hartie ca sunt capabile sa faca fata unei caderi masive a pietei. Realitatea a demonstrat ca realitatea e una si calculele de hartie, cu totul altceva.

Bancile au subestimat mai mereu interdependenta dintre lipsa lichiditatilor de pe piata si presiunile lor de finantare. Ele au ignorat sau tratat insuficient interactiunile dintre diversele riscuri si nu le-au integrat in mod consistent la nivelul de ansamblu al bancii sau grupului financiar din care faceau parte.

In ceea ce priveste selectia scenariilor, majoritatea simularilor de criza folosite de banci nu au avut ca scenariu de baza conditiile de piata extreme care au aparut odata cu declansarea crizei, ele cuprinzand de obicei socuri de amplitudine mai redusa (medie), cu efecte pe termen scurt si care nu aveau in vedere corelatiile dintre diversele tipuri de riscuri.

Astfel, inainte de criza, scenariile de simulari de criza (stress-test) considerate severe rezultau de obicei in estimari de pierderi nu mai mari decat castigurile realizate intr-un trimestru de activitate, in timp ce criza a demonstrat faptul ca pierderile reale au pus multe banci in situatia de faliment, acestea fiind salvate doar cu sprijinul financiar al statelor. O alta deficienta a modelelor de stress-test deriva din riscul rezidual al obligatiilor contractuale aferente liniilor de finantare oferite unor participanti la piata de securitizare sau din necesitatea acoperirii riscurilor reputationale aferente SPV-urilor din afara bilanturilor

• Simularea de criza pentru riscul de credit

In cazul riscului de credit, estimarea impactului deteriorarii indicatorilor macroeconomici se face din doua puncte de vedere:

- asupra cerintelor de capital (pierderi neasteptate) calculate conform abordarii bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced); aceasta se bazeaza pe recalcularea indicatorilor de probabilitate de nerambursare (PD), pierdere in caz de nerambursare (LGD) si a activelor ponderate cu riscul (RWA) si a celorlalti parametri de risc, in cazul scenariului de criza;

- asupra cheltuielilor cu provizioanele (pierderi asteptate), care au ca efect diminuarea in consecinta a rezultatelor financiare ale bancii analizate. Principiile utilizate in vederea estimarii impactului deteriorarii indicatorilor macroeconomici asupra cerintelor de capital conform abordarii bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced) sunt urmatoarele:

- Pentru agentii economici (Corporate) indicatorii de probabilitate de nerambursare (default) PD au fost stabiliti pe baza senzitivitatii sectoarelor economice la efectele crizei:

- Sectoare cu senzitivitate ridicata: real-estate, constructii, textilepielarie, productia de materiale de constructii, productia de mobila, industria chimica si petrochimica, industria auto, leasing, transporturi si altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie - PD = 20%, aceasta variind pentru sectoarele individuale intre 15-25%.

-Sectoare cu senzitivitate medie: comertul cu amanuntul, hoteluri si restaurante, productia de hartie si produse din hartie si altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie ￢ PD = 9%, aceasta variind pentru sectoarele individuale intre 5-15%.

-Sectoare cu senzitivitate redusa: industria alimentara si tutun, administratia publica, producerea si distributia de energie, telecomunicatii, sanatate etc. Impactul simularii de criza asupra indicatorului de probabilitate de nerambursare - PD pentru clientii din segmentele Retail si Corporate se prezinta astfel:

- pentru retail factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 4,8 in comparatie cu sfarsitul anului 2008;

- pentru agentii economici (Corporate) factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 6,5 fata de anul 2008

Pe langa cerinta de capital suplimentara de capital in situatia concretizarii scenariului de criza analizat, banca trebuie sa ia in calcul si impactul inregistrat asupra contului de profit si pierderi de catre cheltuielile cu provizioanele aferente cresterii creditelor neperformante.

• Simularea de criza pentru riscul de lichiditate

Simularea de criza (stress-test) privind impactul riscului de lichiditate asupra contului de profit si pierderi al bancii are la baza urmatoarele premise:

- retragerea brusca a 20% din depozitele persoanelor fizice, a 10% din depozitele persoanelor juridice si a 30% din depozitele interbancare;

- lipsa lichiditatii pietei interbancare si aversiunea la risc a bancilor; singurele posibilitati de finantare existente pe piata au un cost suplimentar de 7 p.p. pentru RON si 4 p.p. pentru EUR;

- titlurile de valoare din portofoliul bancii (actiuni si obligatiuni) inregistreaza o reducere a pretului cu 35% in medie; in consecinta, vanzarea lor pentru obtinerea de lichiditati este amanata in perspectiva redresarii valorii acestora, fiind neprofitabila in comparatie cu varianta atragerii de resurse de pe piata interbancara;

- limita minima a indicatorului de lichiditate (active lichide/total depozite persoane fizice si juridice si interbancare) acceptat de banca centrala este 20%; utilizarea unei parti a rezervelor minime obligatorii pentru acoperirea retragerilor de numerar este permisa de banca centrala doar pe termen scurt, urmand ca nivelul acestora sa fie restabilit rapid.

• Simularea de criza pentru riscul ratei dobanzii din banking book si trading book

Metodologia utilizata a fost urmatoarea:

- toate activele si pasivele senzitive la rata dobanzii (atat din bilant, cat si din afara bilantului) au fost distribuite pe intervale, in conformitate cu data de restabilire a nivelului ratei dobanzii, conform prevederilor actelor contractuale;

- s-au calculat diferentele dintre activele si pasivele din fiecare interval (GAP-urile);

- pentru fiecare scenariu, GAP-urile au fost multiplicate cu socurile respective si rezultatele au fost agregate.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa

Surse: Bank of International Settlements (2009) ,,Principles for sound stress testing practices and supervision - final paper-; website http://www.bis.org, pp. 2-18 Banca Nationala a Romaniei ￢Regulamentul BNR nr. 12/2009 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR si al CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating- , Monitorul Oficial Nr. 602, 31 august 2009, pp. 3-5 Comisia Europeana (2009). European financial supervision, Brussels, http://www.ecb.eu Smaghi, L., -Going Forward: Regulation and Supervision after the Financial Turmoil- International Conference of Financial Regulation and Supervision -After the Big Bang: Reshaping Central Banking, Regulation and Supervision-, Universitatea Bocconi, Milano, 19 Iunie 2009, http://www.ecb.eu