Senatorii au decis sa adopte initiativa PSD si PRM de micsorare a TVA pentru alimentele de baza. PD-L s-a abtinut, luand pilda referendumurilor esuate : o abtinere nu inseamna de fapt nimic, chestie care poate fi interpretata convenabil ulterior. Oricum, banuiesc deja modul “social-democrat” in care aceasta masura va fi prezentata de politicieni pe la troc-souri, dupa tipicul “cresterii pensiilor” : progres economic pe baza de vorbe; din dragoste profunda de popor, si printr-un efort exceptional de ridicare a mainilor senatoriale, au reusit sa scada pretul la alimentele de baza. Caci, doar de atat era nevoie. Si adevarul e ca exista in continuare popor pentru care “statul trebuie…” sa stabileasca preturi mici, sa plateasca facturi restante, sa faca rost de case faine si de slujbe bine platite etc. E destul popor, cumparand la pret redus populismul politic si de presa, care crede ca trebuie doar sa vrea “stapanirea” ca sa primeasca toate astea de-a gata, scrie Doc pe blogul sau.
De fapt, ironia e ca nici preturile la alimente nu o sa scada, pana la urma, citez dintr-un articol semnat de colegul Ionut: Un pret mai mic va conduce invariabil la o cerere mai mare. Iar o cerere mai mare conduce invariabil la un pret mai mare. Si astfel se face ca reducerea pretului datorata micsorarii TVA se va pierde in … regulile pietei, dupa o anumita perioada (nu prea lunga). Pe de alta parte Romania a devenit un importator serios de carne de porc, spre exemplu. Si atunci, datorita cererii crescute, lovim tocmai in ce ne doare mai mult in momentul de fata: deficitul de cont curent, caruia, in loc sa-i “indulcim” perspectivele, il imbracam in haine de doliu.
Dincolo de asta, in realitate reducerea pretului la alimente nu presupune doar efortul de-a ridica mainile si de-a da din gura al senatorilor, ci si o pierdere din buget care trebuie acoperita. Sa vedem de unde zic parlamentarii ca se acopera. Din accizarea produselor de lux. Tutunul de tigarete, blanurile, cristalele, aurul, parfumul si armele o sa fie accizate mai mult. Super. Acum, eu nu sunt economist, dar ma intreb cum poate fi acoperita pierderea de bani la buget de pe urma taxarii unor bunuri, cumparate zilnic de toata lumea, pe baza castigului obtinut de pe urma taxarii unor bunuri pe care o mana de oameni le cumpara cat se poate de rar? Stirea de pe Mediafax adauga alte surse: “fondurile necesare pentru a acoperi aceasta reducere ar urma sa fie obtinute prin cresterea la 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat si pentru motoarele de peste 25 cp. destinate acestora.” (Mediafax)
Minunat. De ce oare nu s-a taxat si achizitioarea de inorogi, nu stiu. Oricum, prea zburau prin jur roiuri mari de elicopterele private, supraveghiind flota de iahturi particulare crescute pe campiile patriei mai ceva ca cucuruzu’. Era si cazul sa fie transformate in faina, ulei, lapte, oua si gogosi.
Reprezentantul guvernului a anuntat ca va ataca legea la Curtea Constitutionala, daca o vor adopta si deputatii. Probabil pe motiv ca, desi prevede cheltuieli, legea nu spune de unde se vor lua, asa cum cere constitutia. Sunt curios daca judecatorii o sa le dea dreptate. Dar problema e alta, nu tine de constitutie, nu tine nici de recent descoperita responsabilitate economica a dlui Tariceanu, cat tine de normele democratice. Opozitia nu face bugetul decat intr-o democratie originala. Prin alte parti, daca parlamentul refuza sa treaca legile bugetare in forma propusa de guvern (adica legile care privesc exclusiv colectarea sau cheltuirea banilor publici) guvernul respectiv pleaca, eventual luand si parlamentul cu el, in noi alegeri.
Comenteaza subiectul pe blogul lui Doc.
