In legatura cu mult asteptata "lege a salarizarii unitare", probabil ca cel mai important aspect, pe langa rezolvarea inechitatilor, este cel al spatiului bugetar de care Romania poate dispune, astfel incat cresterea salarizarii bugetare sa fie sustenabila si sa rezolve niste probleme, nu sa creeze mai degraba altele, in viitor.

Cosmin MarinescuFoto: Arhiva personala

De aceea, pentru a nu pune carul inaintea boilor - vorba aceea, se impune evaluarea anvelopei bugetare in care sa se incadreze cresterea salariala.

Unii politicieni iau ca reper, de exemplu, media salarizarii bugetare din Uniunea Europeana, care se cifreaza undeva la 10% din PIB. Alte declaratii au avansat chiar o tinta de salarizare bugetara de pana la 12% din PIB.

O prima observatie - metodologica - este aceea ca raportarea comparativa a cheltuielilor bugetare la PIB este in general inselatoare, deoarece intre Romania si majoritatea tarilor UE exista diferente semnificative in privinta marimii bugetelor publice. De exemplu, veniturile bugetare totale se ridica in UE la o medie de circa 45% din PIB, in timp ce Romania se plaseaza in acesti ani, poate prea optimist, la 31-32% din PIB (procente asupra realizarii carora inca planeaza multe si apasate semne de intrebare).

Citeste articolul integral si comenteaza pe Contributors.ro