De la declaratia din titlu rostita de Nouriel Roubini, Dr. Doom al finantelor mondiale ,au trecut aproape trei luni, dar profetia are o foarte mare sansa de a se produce in urmatoarele luni – momentul exact nu il poate prevedea nimeni. Sansele au crescut dramatic dupa ultimul summit G8, care a avut loc in Statele Unite si dupa ultima intalnire intre Merkel si Hollande in care nu s-au putut face progrese deosebite. Un “accident feroviar”, in varianta lui bancara, inseamna un crah provocat de exit-ul unei tari importante din Uniunea Europeana: cele mai mari sanse le are Grecia, insa sunt posibile atacuri sustinute si asupra restului tarilor “PIIGS”, mai ales Spania si Portugalia.
Am explicat criza pe indelete, si ce a fost si ce va veni aici : Criza care a fost, criza care vine – rezumat in 7 paragrafe (2008-2012). In esenta am spus ca au fost trei etape, doua care au trecut si una care vine. In primul etapa, produsele sofisticate bancare asociate in special imobiliarelor si in special clientilor rai platnici au condus la o lipsa de incredere in intreg sectorul si o corectie foarte severa. In a doua etapa, bancile au intrat in dificultate din cauza problemelor cu imobiliarele in primul rand iar apoi cu lichiditatea din piata. Intram sub cea de-a treia etapa, in care cel putin o tara europeana va avea serioase dificicultati si probabil va intra in incapacitate de plata in urmatoarele luni (Grecia, de exemplu, mai are bani doar pentru o luna, dupa care, fara un nou sprijin, probabil nu va mai putea plati salarii si pensii) . Politicienii romani sunt insa, in continuare, putin in acelasi film de desene animate de la sfarsitul lui 2008, cand mai pedaleaza inca putin in gol inainte de a realiza ca nu mai au pamant sub picioare. Un semnal care ar trebui sa ingrijoreze sunt datele de PIB care au venit de la Institutul National de Statistica.
N-are insa cine sa se preocupe de economie, sunt doua ture de alegeri in acest an – din nou, in cel mai prost moment cu putinta. Singurele miscari de la Ministerul de Finante sunt taierile de cheltuieli pe articole bugetare, in stilul patentat – acelasi din anii ’60 cand bugetul se scria cu creionul chimic. Bugetarea pe proiecte va astepta pana la vom pierde miliarde din fondurile UE si ne vom trezi sa schimbam sistemul cu totul si sa nu mai privim fondurile europene la capitolul “altceva”, ci sa gasim sistemul prin care proiectele pot fi derulate cu fonduri multiple (de la bugetul national, imprumuturi locale, fonduri regionale, fonduri structurale). Decizia economica este mereu paralizata cand functionarimea sta ca pisica pe burlan sa vada incotro va bate vantul. Cred ca sunt putini romani care realizeaza ca retragerile de de depozite din bancile grecesti au ajuns la ordinul sutelor de milioane de euro pe zi si probabil mai putinti de o duzina care au citit si au receptionat corect un articol din Financial Times in care se spunea ca exista deja un fost secret prin intermediul caruia Banca Centrala Europeana pompeaza euro in anumite banci. In fine, semnalul din Germania din aceasta saptamana ca “nu exista disponibilitate de a pompa bani in sacul fara fund al Greciei” si semnalul de la Washington, de la presedinta FMI ca are mai multa compasiune pentru cei din Africa, decat pentru cei care evita taxele in Grecia nu se pot traduce decat in urmatorul fel : urmeaza ca banchierul german, care plateste pana la urma pentru Europa sa inchida muzica, sa sting alumina si sa puna lacatul pe usa.
Ce s-ar putea intampla, concret in Europa? In primul rand, o scadere bursiera mare, nu neaparat similara cu zguduiala din 2008, dar care nu va fi nici foarte lina, se va simiti peste tot in Europa. Asta tine de sentiment. In al doilea rand, o ingrijorare a celor care au datorii de luat din Grecia – Banca Centrala Europana a ajuns la peste 40 de miliarde, bancile franceze au sarit si ele bine de 10 miliarde. Nu vorbim doar de problemele unei tari care ar putea sa traga hubloul, cu posibila panica de retragere din banci si cu un posibil haos social, vorbim de zeci de banci care vor merge pentru o recapitalizare urgenta in aceleasi doua locuri care vor deveni brusc si mai putin prietenoase: pietele de capital, pentru atragerea de lichiditate care se va vinde mai scump decat diamantul si proprii actionari, deja obositi de doi ani de profitabilitate anemica sau inexistenta. Vorbeam in articolul de mai sus si de o problema in sectorul bancar european: daca aproape 17.000 miliarde de dolari (da, cititi bine!), pompati de Rezerva Federala Americana in sistemul mondial nu au reusit decat sa opreasca declinul violent si nu au renascut un boom fulminant, nici cei 1.400 de miliarde de euro ganditi de Uniunea Europeana in Fondul de Urgenta nu vor mai ajunge, la un moment dat (detalii aici ). Singura solutie, punerea in functiunea a masinii de tiparit bani – cea care probabil se va aplica peste capul germanilor furiosi – va fi echivalenta cu nivelarea de catre un tanc a principiilor Bancii Centrale Germane, cea dupa chipul si asemanarea careia s-a nascut Banca Centrala Europeana. Confruntarea violenta intre datornici si creditori va redefini modul in care Europa isi reaseaza sistemul financiar si cel bancar. O masura complementara ar fi integrarea fiscala mai accentuate a tarilor europene.
Care ar putea fi efectele pentru Romania? In primul rand, anul se poate termina la fel de bine sau prost cum a inceput, cu o posibilitate mai mare de 50% ca se va termina usor mai prost, pentru o buna parte din romani. In al doilea rand, cei care au cash, inca, vor fi la mare cautare si vor putea cumpara foarte ieftin afaceri viabile, gatuite de lipsa de cash. In al treilea rand, piata imobiliara va continua sa zaca in amortire pana in 2013. Daca la inceputul sau lafinalul lui 2013 – asta nu putem sti, depinde de dimensiunea panicii starnite de datoriile suverane si de raspandirea acesteia in economie. In al patrulea rand, adio investitori pe bursa si tranzactii cu pachete minoritare – interesul va fi tot mai plapand, cash-ul va merge spre zone sigure gen franc elvetian, dolar, aur, metale pretioase, petrol, etc.
Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro
