“Saptămâna nucleară” a Presedintelui Obama a inceput duminica trecuta cu un discurs premergator intalnirilor care se anuntau dificile cu Premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Discursul lui Obama la AIPAC (American Israel Public Affairs Committee) a fost unul care sa convinga audienta de sinceritatea in promisiunea repetata ca el si administratia lui sunt un aliat loial al Israelului – “Iranul să nu aibă îndoieli despre hotărârea Statelor Unite” iar opţiunile aflate în pregătire merg până la “eforturi militare, pentru a fi în gardă în orice situaţie”, a declarat Obama, amintind că administratia lui nu a ezitat să recurgă la forţă când interesele Americii au cerut-o. Bineinteles ca Presedintele Obama a criticat (destul de minor) pozitia Premierului Netanyahu, mentionand ca – multiplicarea ameninţărilor israeliene de atacare a Iranului nu pot fi de ajutor intereselor ambelor state: “Se vorbeşte prea mult despre război”. Raspunsul lui Netanyahu dupa intalnirea cu Presedintele Obama (luni seara) a fost prompt si destul de clar – “În calitate de premier al Israelului, nu îmi voi lăsa niciodată poporul să trăiască sub ameninţarea unei distrugeri” si a continuat “Din nefericire, programul nuclear iranian a continuat să se dezvolte. Israelul a aşteptat ca diplomaţia să funcţioneze, noi am aşteptat ca sancţiunile să funcţioneze. Niciunul dintre noi nu poate să îşi permită să mai aştepte mult timp”
Întalnirea de la Casa Alba
Întâlnirea de luni dintre preşedintele american Barack Obama şi premierul Benjamin Netanyahu a fost pregătita cu tot dichisul in urma cu multe saptamani, cu ajutorul unor vizite pregatitoare din ambele parti. Sefii servicilor secrete s-au intalnit primii, a urmat intalnirea lui Ehud Barak, Ministrul Apararii israelian, cu cu Leon Panetta, paralelul american al portofoliului apararii, si in sfarsit Martin Dempsey, Seful de stat major al armatei americane, a vizitat Israelul si s-a intalnit cu oficialii militari ai statului evreu.
Nimeni nu-si face iluzii depre parerile reciproce pe care le au ambii lideri, unul despre celalalt. Ostilitatea cronica dintre Obama si Benjamin Netanyahu este aproape proverbiala si a devenit publica din conversatia intre Sarkozy si Obama – “M-am săturat de el, este un mincinos”, a spus Sarkozy. ”Poate tu te-ai săturat de el, dar eu am de-a face cu el în fiecare zi”, i-a răspuns Obama”. Mai mult decat clar ca de asta data tensiunea dintre cei doi a fost mai mult decat justificata si nu a fost una de forma, ci si de fond. Obama nu-si doreste un razboi intr-un an electoral, Netanyahu stie ca timpul oportun este pe terminate.
Benjamin Netanyahu a decis impreuna cu ministrul apărării israelian , Ehud Barak de a face tot posibilul sa ajunga la înţelegeri şi acorduri concrete cu un calendar precis. Obama a fost departe de a dori acest lucru incercand sa-i “vanda” premierului israelian inca o perioada de asteptare pana la vara, cand vor intra in functiune sanctiunile UE legate de petrolul iranian, permitand pana atunci o perioda de negociere a Europenilor cu Iranul.
Premierul israelian a presat să ajungă la o coordonare detaliata cu preşedintele SUA şi o coordonare militara bine pusa la punct. Presedintele american a atras atentia ca trebuie de asteptat ca europenii , care au anuntat că iranienii sunt dispuşi să se aşeze la masa de negocieri, sa negocieze o soluţie satisfacatoare”. Netanyahu a acceptat numai daca trei pre-condiţii vor fi stabilite:
- Suspendarea imediată a activitatilor de îmbogăţire a uraniului pe teritoriul iranian.
- Transferul a 5600 kg de uraniu slab îmbogăţit (low-grade enriched uranium) de pe teritoriul iranian.
- Stoparea instalarii de centrifuge şi desfiinţarea celor existente in locatia pe care israelienii o considera principalul centru nuclear iranian, la Fordo lângă orasul Qom, centru construit adanc sub pamant. Rularea pe acest site, intr-o deplină capacitate de 3.000 de centrifuge, este considerat de Israel ca o situaţie în care ar fi în măsură sa dea posibilitatea Iranului sa construiasca suficient compustibil nuclear pentru asamblarea a cateva focoase nucleare.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro