"Denuntator" are conotatii negative in romana. Este una din racilele trecutului comunist, in care statul era dusmanul comun al tuturor cetatenilor simpli, adica al celor ce nu erau nici nomenclaturisti, nici securisti, nici militieni. Sa denunti, adica sa colaborezi cu autoritatile, era un lucru rau. Dupa revolutie grupurile politice s-au transformat in grupuri mafiote si au continuat sa tina statul prizonier. Legea tacerii este proprie mafiotilor, asa ca denuntatorul s-a vazut inca o data marginalizat. Trist este ca a fost marginalizat nu doar de cei interesati, ci si de societate, pentru ca e vazut ca un fel de prost cel ce nu profita la randu-i, ci se aseaza impotriva curentului in numele unor principii (isi sapa groapa, dupa cum scrie cu umor Dan C. Mihailescu in Dilema Veche). Iata insa ca mai multe cazuri recente vin sa ne arate un nou rol, pozitiv, al denuntatorului:

• la Cluj, un om de afaceri refuza sa mai plateasca birul catre primarul Apostu si il denunta la DNA. Procurorii deschid o investigatie si aflam despre existenta unui sistem halucinant in care toata lumea, de la cultivatorii de pepeni din Dabuleni pana la marile corporatii internationale, contribuie la bunastarea primarului pentru a primi diverse autorizatii care sa le permita sa faca o afacere legala - asta e revoltator, ca nu vorbim de comercianti de lucruri ilegale, ci de oameni care vor sa-si faca treaba legal si sa si plateasca taxe la stat, dar pentru asta trebuie sa plateasca si taxa de protectia primarului mafiot. Denuntatorul este exceptia, dar a fost ascultat.

• la Brasov, un grup de angajati ai AJOFM s-au saturat sa plateasca o cota din salariu catre seful de la Bucuresti al institutiei, Silviu Bian, pentru ca acesta sa nu blocheze finantarea proiectului din care oamenii isi iau salariul. Din nou, nu vorbim de sporuri sau venituri ilegale, ci de salariul cuvenit pentru munca lor, asa cum este trecut in proiectul din bani europeni. Procurorii noteaza, organizeaza un flagrant, Bian este arestat si acum este in investigatie. Aflam ulterior ca este o situatie ce se repeta in alte filiale ale institutiei, ba chiar la Dolj unii dintre angajati au inceput sa vorbeasca incurajati ca, iata, denuntatorii au fost ascultati.

• tot la Brasov, unui om de afaceri care dorea sa deschida o piata i se cere de catre seful OPC, Ionel Spataru, o spaga de 300.000 lei pentru a-i da autorizatia. Inca o data, investitorul avea toate actele in regula, iar Spataru ar fi fost obligat sa-i dea autorizatia. Omul de afaceri nu a acceptat abuzul si a reclamat la DNA. Si in acest caz procurorii au organizat un flagrant, l-au arestat pe Spataru, ba chiar se pare ca itele afacerii duc catre primarul Brasovului si prefectul judetului, cercetati acum pentru complicitate. Totul a pornit de la un denunt.

• la Satu Mare, seful Autoritatii Rutiere, Nicolae Jurj, a fost denuntat pentru ca a solicitat combustibil sau bani pentru a nu-si trimite subordonatii in control la o firma. Nu stim daca patronul avea sau nu ceva de ascuns, cert este ca acesta a acceptat initial targul apoi, cand Jorj a cerut alti bani, a mers la procuratura. A urmat un flagrant, procurorii au descoperit un mod de lucru, Jorj a fost arestat. Denuntatorul a fost ascultat si in acest caz.

Imi amintesc un caz pe care l-am intalnit direct, cu mai bine de 15 ani in urma. Tocmai incepuse organizarea Consiliilor de Administratie la societatile cu capital majoritar de stat si guvernul isi numea reprezentanti in aceste Consilii. Nu avea oameni suficienti in ministere, asa ca erau numiti ca reprezentanti ai statului diversi specialisti, inclusiv din universitati. Mai multi profesori universitari s-au trezit numiti in CA-ul unei firme din domeniul energetic. La inceput totul a fost bine, pentru ca prima impresie era a unei sedinte pe luna platita neasteptat de bine. Apoi au inceput responsabilitatile, adica deciziile. In scurt timp au inteles ca e vorba de devalizarea unor active publice in interesul unor interese private. Doi dintre specialistii respectivi s-au opus si au facut un memoriu catre Ministerul Economiei semnaland problema. Rezultatul a fost ca in scurt timp au fost indepartati din CA. Ceilalti membri au ramas in sistem, au colaborat. Astazi sunt oameni de afaceri importanti, ba unul a intrat in politica si este atotputernic presedinte de Consiliu Judetean (afacerilea le-a preluat fiul). Denuntatorii au fost marginalizati, iar cine a acceptat jocul a fost cooptat in sistem.

Diferenta intre exemplele de astazi si cel de acum 15 ani este uriasa. Nu-mi amintesc ca in urma cu 10-15 ani sa aud de denuntatori ascultati, de flagranturi si investigatii de pe urma unor denunturi.

Nu stim daca procesele vor duce la condamnarea definitiva a celor acuzati. Juridic, le acordam prezumtia de nevinovatie, dar imi permit si opinia subiectiva ca sunt toti niste hoti; cunoscand tara in care traiesc si felul cum actioneaza functionarii ei, nu am motive sa ma indoiesc ca faptele denuntate chiar se petrec. Sper ca procurorii vor avea vointa si capacitatea de a gasi dovezi solide, si ca judecatorii vor avea integritatea de a da verdictul cuvenit. Nu e usor, nu va merge repede, nici legislatia nu e cea mai buna, nici magistratii nu sunt cei mai valorosi.

Insa primul pas a fost facut: denuntatorii sunt ascultati. Un denuntator este un martor, o proba mult mai valoroasa decat o interceptare telefonica. Acolo unde s-a organizat si un flagrant, daca a fost bine instrumentat, ar trebui sa fie o proba puternica. Si mai ales, vazand ca sunt brese, ca sistemul poate fi patruns, ca denuntatori nu mai sunt marginalizati, poate ca mai multi oameni se vor hotari sa vorbeasca. Mai multe voci, mai multi martori, mai greu de redus la tacere, mai greu de ignorat. Sa speram.

Citeste si comenteaza pe blogul La coltu' strazii.