​Premierul turc Recep Tayyip Erdogan se pregateste sa conduca din nou Turcia dupa recenta victorie din alegerile de duminica, insa simte acum povara necesitatii atingerii unui consens politic in vederea modificarii Constitutiei, scrie Reuters. Alte probleme presante pentru Erdogan sunt cele de politica externa aparute chiar la frontiera tarii, dupa ce 7.000 de sirieni s-au refugiat, recent, in Turcia din cauza violentelor din tara lor (fortele loiale presedintelui Bashar al-Assad incearca sa inabuse protestele), dar si drumul Turciei spre aderarea la Uniunea Europeana, marii opozanti fiind Franta si Germania.

AKP, Partidul Justitiei si Dezvoltarii, condus de Recep Tayyip Erdogan, a castigat alegerile de duminica cu 49,9% din voturi, obtinand 326 de fotolii in Parlament. Rezultatul este cel mai bun obtinut de AKP de la venirea sa la putere, in 2002 - oamenii lui Erdogan au obtinut acum majoritatea in Parlament (326 de locuri din 550), insa au ratat "la mustata" un rezultat care le-ar fi permis convocarea unui referendum pentru schimbarea Constitutiei. Pentru aceasta, ei ar fi avut nevoie de 330 de locuri in Parlament. Rezultatul scrutinului ii constrange, astfel, pe membrii AKP sa ajunga la un compromis cu adversarii politici, pentru a putea organiza un referendum in vederea modificarii Constitutiei, sunt de parere analistii.

Recep Tayyip Erdogan se afla la cel de-al treilea mandat consecutiv de premier (primul dintre ele inceput in martie 2003). Daca in 2003, el a preluat tara intr-un moment de criza economica profunda, cu o economie ce fusese aproape de faliment, Erdogan este omul care a reusit sa puna capat unui lung sir de lovituri militare si a transformat economia Turciei intr-una dintre cele mai dinamice din lume (in 2010, Turcia s-a aflat pe locul al 16-lea in topul economiilor lumii).

Presa turca a salutat succesul lui Erdogan in alegeri, ziarele titrand "Turcia il iubeste" sau "Stapanul cutiei cu voturi". In discursul de dupa victoria in alegeri, Erdogan a promis ca va colabora cu rivalii politici: "Mesajul poporului este sa cladim o noua Constitutie prin consens si negociere. Vom discuta despre noua Constitutie cu partidele de opozitie. Noua constitutie va aduce pace si solutii pentru justitie".

"Pregatirea unei noi Constitutii are potentialul de a crea incertitudine politica, pentru ca ar putea ridica probleme legate de divizarea puterii, influenta bisericii, religie, nationalism si drepturile minoritatilor etnice", sustin insa analisti.

Turcia lui Erdogan este adesea data exemplu de catre suporterii democratiei in Orientul Mijlociu si Africa de Nord dupa Primavara araba - revoltele din acest an impotriva regimurilor totalitare din tarile din aceste zone ale lumii. Opozantii premierului turc sustin insa ca acesta, al carui partid isi are originea in miscarile islamiste interzise, ar fi impus o agenda sociala conservatoare.

Erdogan a avut curajul sa impuna reforme militare si juridice care sa apropie Turcia de standardele UE si ale democratiei. De asemenea, Turcia, tara membra NATO, a avut, sub conducerea lui Erdogan, o politica externa considerata "mai curajoasa" decat anterior, construind relatii bune cu tarile din Orientul Mijlociu, inclusiv Iranul.

Unii analisti au avertizat si asupra faptului ca o majoritate larga a AKP ar fi "prea mult" pentru o tara profund divizata in legatura cu rolul religiei si al minoritatilor etnice. Pe langa aceasta, mai exista si speculatiile potrivit carora Erdogan ar incerca sa consolideze rolul presedintelui tarii, iar obiectivul sau final ar fi sa devina el insusi presedinte.

Nu in ultimul rand, Guvernul Erdogan are de rezolvat si problemele din regiunea kurda din sud-estul tarii, scena unui conflict separatist care dateaza de 27 de ani. Chiar in noaptea de duminica spre luni, dupa alegeri, o bomba a explodat in aceasta zona, provocand ranirea a 11 persoane care sarbatoreau victoria candidatilor kurzi in alegerile parlamentare.