Am vazut care e pozitia CEDO privind pensia. In rezumat, contributia la un sistem de asigurari sociale genereaza un drept la pensie, dar dreptul acesta nu se refera la suma primita si nici nu opreste statele sa reduca nivelul pensiilor in acord cu o politica economica rezonabila. CEDO va sanctiona doar reducerile nejustificate si/sau discriminatorii, scrie Doc, pe blogul lui.
Sa vedem astazi cum stau lucrurile la nivelul unor Curti Constitutionale. De exemplu, judecatorul Danilet citeaza o decizie recenta a Curtii Constitutionale din Letonia, prin care o lege de reducere a pensiilor a fost declarata neconstitutionala. Sunt satisfacut sa constat ca, de data asta, punctul de vedere este corect prezentat la nivel de fapte; nu se inventeaza in mod rusinos decizii, rationamente, citate, nume sau persoane precum cazul “Akdeejeva” sau Buchen.
Da, Curtea Constitutionala letona chiar a invalidat o lege de reducere a pensiilor. Pe de alta parte, trebuie spus ca, formal vorbind, spre deosebire de CEDO, deciziile si argumentatiile CC leton nu au mai multa greutate la noi decat au cele ale CCR in Letonia, adica zero. Apoi, dincolo de nivelul formal, chiar daca ar fi avut greutate, cazurile in sine sunt diferite. Da, ambele state vor sa reduca nivelul pensiilor. In rest, legile in sine, constitutiile, conditiile economice, jurisprudenta etc. sunt diferite. Dezbaterea pe caz este, cu siguranta, relevanta si pentru noi – dar asta e una, a pretinde in orice masura ca el cere o decizie similara a Curtii noastre e cu totul altceva.
Bun. Pe cat pot eu sa spun, citind decizia, Curtea letona nu si-a intemeiat decizia pe incalcarea dreptului la proprietate, in aceasta privinta decizia se aliniaza jurisprudentei CEDO: exista un drept la pensie, dar el nu garanteaza suma primita. Curtea Letona isi intemeiaza decizia pe asa-numitul principiu al asteptarii legitime. “In virtutea acestui principiu, organele statului sunt obligate sa actioneze in conformitate cu dispozitiile legale si sa respecte asteptarile legitime intemeiate pe prevederile legale in vigoare, indivizii putand conta pe previzibilitatea normelor legal adoptate si fiind astfel in masura sa isi planifice viitorul in contextul drepturilor conferite de aceste dispozitii.” (CC Leton) Cu alte cuvinte, principiul protejeaza impotriva unor schimbari bruste si dramatice pe care deciziile luate de autoritati le-ar putea provoca in viata oamenilor. E un principiu foarte bun, care, chiar daca nu stiu sa fie exprimat in jurisprudenta Curtii noastre, ar putea foarte bine sa fie. El ar apara in aceeasi masura pensionarii de reduceri, bugetarii de taieri, angajatii de eventuale mariri de impozite, cetatenii in general de inflatia cauzata de cresterea TVA. Si atunci, intrebarea e, exista vreo alternativa care sa nu presupuna incalcarea acestui principiu?
Nu cunosc judecatorii constitutionali din Letonia, dar sper ca nu sunt genul care ar declara criza economica neconstitutionala ca sa rezolve lucrurile. A intoarce spatele realitatii nu are cum sa fie vreodata un mod de a judeca corect. De asemenea, o chestie la care ar trebui sa ia aminte si judecatorii nostri in general: nici CEDO si nici Curtea Constitutionala letona nu pretind sa decida sau sa sugereze guvernelor ce decizii trebuie sa ia; nu fac activism judiciar, nu incalca prerogativa politica. E treaba puterilor statului care au mandat popular sa ia deciziile politice, nu e treaba judecatorilor.
Mai e un lucru care trebuie notat, in decizia discutata, in afara de modul in care raporteaza pensia la dreptul de proprietate: faptul ca definesc ce anume e pensia. E ceva care se intampla destul de rar la noi, nu doar in dezbaterea publica dar si in deciziile diverselor autoritati, inclusiv CCR. (Va mai amintiti articolul despre “frolimie”?): “scopul pensiei de serviciu este acelasi cu al pensiei pentru limita de varsta: de a compensa pierderea capacitatii de munca” (Curtea Constitutionala Letona)
Or, iata un pasaj dintr-o opinie divergenta la decizia de anul trecut prin care a fost declarata constitutionala interzicerea cumulului pensie-salariu:
“Astfel, pensia este platita in conformitate cu contributiile depuse de angajat pe durata cat si-a desfasurat activitatea (cel putin 25 sau 30 de ani), din bugetul asigurarilor sociale de stat, si nu de la bugetul anual de stat. Pensia este un drept fundamental, garantat in intregime, potrivit art.47, si se datoreaza pentru munca trecuta. Salariul constituie retributia angajatului pentru munca prezenta, datorata de catre angajator, deci si de catre stat in aceasta calitate, si nu are nicio legatura cu pensia, care se acorda pentru o munca efectuata in timp pana la varsta pensionarii. Munca trecuta care este platita din bugetul asigurarilor sociale de stat nu vine in concurs cu munca prezenta pentru care salariatul primeste o retributie lunara de la bugetul de stat, aflandu-se in succesiune, si nu in concurs. Cumularea lor nu poate fi afectata sub nicio forma, pensia fiind un drept castigat si nicio reglementare legala nu-l poate inlatura.”
(CCR, opinie divergenta la decizia nr. 1414/2009)
De unde sa incep? Pensia nu e platita “in conformitate” cu contributiile depuse de angajat, ci dupa cum decide legiuitorul. Nu imi dau seama de ce au subliniat ca bugetul de stat e anual (sublinierile le apartin autorilor). Si bugetul asigurarilor sociale de stat este tot anual, nu este un fond in care se depune an de an si se plateste apoi pensia. Pensiile actuale nu sunt platite doar din BASS, pentru ca acesta e pe deficit inca din 2008, deficit acoperit de la bugetul de stat. Iar discutia despre “dreptul la pensie” trebuie sa inceapa cu definitia, cu noima acestuia pentru ca afirmatiile relative la el sa aiba vreo acoperire. Un singur pasaj contine atatea afirmatii straine de realitate – nu ar fi mai usor pentru cei trei distinsi judecatori constitutionali sa spuna ca orice lege menita sa combata criza e neconstitutionala pentru ca criza in sine este in afara legii fundamentale si deci nu exista?
Cum spuneam, opinia asta a fost minoritara, au semnat-o dnii Puskas si Toader si dna Cojocaru. Dupa schimbarile de anul acesta din componenta Curtii s-ar putea sa devina majoritara…
Citeste restul articolului si comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.
.
0
0
