Un prim fascicul de protoni a parcurs fara incidente si mai rapid decat se prevazuse initial cel mai mare accelerator de particule al lumii, LHC, repus in functiune vineri, dupa 14 luni de pauza, din cauza unei serii de defectiuni, a anuntat Centrul European pentru Cercetari Nucleara (CERN), citat de AFP.

"Un fascicul circuland in sensul acelor de ceasornic a fost stabilit la ora 22,00 (21,OO GMT) in aceasta noapte", a anuntat CERN, intr-un comunicat.

Vineri, in jurul orei 16,00 (15,00 GMT), LHC a fost repus in functiune, procedandu-se la primele incercari de injectie a fasciculelor de protoni.

"Este formidabil sa vedem din nou circuland protoni prin LHC. Mai avem inca de asteptat pentru a incepe sa facem fizica, dar aceasta repornire este un mare pas inainte", a declarat directorul general al CERN, Rolf Heuer.

LHC, aceasta "jucarie stiintifica" in valoare de peste 3,76 miliarde de euro, care ar trebui sa permita progrese majore in cunoasterea compozitiei materiei si a universului, a fost victima a doua defectiuni succesive imediat dupa lansarea sa, in 10 septembrie 2008.

Acum, CERN se gandeste la viitor. Urmatoarea etapa importanta va fi coliziunea la o intensitate mai redusa, in circa o saptamana.

"In continuare, vom creste energia fasciculelor, pregatind coliziuni la 7 TeV (tera electron-volt), de trei ori si jumatate mai puternice deca puterea maxima a concurentului sau de la Fermilab din Chicago", precizeaza CERN.

LHC isi propune sa recreeze, pentru o fractiune de microsecunda, conditiile care au existat in Univers imediat dupa Big Bang, cand particulele elementare nu se asociasera pentru a forma atomii.

Expertii isi propun in special sa dovedeasca existenta particulei efemere denumita bosonul lui Higgs, care sta la originea notiunii de masa in fizica teoretica, precum si intelegerea compozitie materiei neagre.

ConCERNed cere oprirea LHC

Opozantii marelui accelerator de particule au sesizat vineri Organizatia Natiunilor Unite, acuzand Elvetia, Franta si Germania ca nu "garanteaza securitatea cetatenilor lor".

Acesti adversari - cunoscuti sub numele de ConCERNed International - acuza statele membre ale CERN si in special "Elvetia, Franta si Germania ca nu si-au exercitat obligatiile legale pentru a garanta securitatea propriilor cetateni".

Ei au depus o plangere la Comitetul ONU pentru drepturile omului, acuzand faptul ca CERN a violat mai multe articole ale Pactului international privind drepturile civile si politice.

"Atata vreme cat nu exista dovezi clare ca o eventuala generare a asa-numitelor "gauri negre pitice' - pe care mai multi oameni de stiinta de la CERN sper sa le creeze - nu reprezinta un pericol, nici pe termen scurt si nici pe termen lung, asupra vietii si planetei Terra", CERN nu ar trebui sa reporneasca acceleratorul, sustin acestia, intr-un comunicat de presa.