Sistemul somn-veghe "nu este reglat doar de activitatea omului, dar si de factori solari precum lumina (deja cunoscut si identificat) si temperatura ambianta", a constatat dr. Christian Bourbon, care a analizat datele puse la dispozitie de Stephane Levin in timpul perioadei petrecute in zona arctica, in octombrie 2002 - aprilie 2003.
Temperatura ambianta, sustine specialistul in medicina somnului de la centrul sanitar din Toulouse, "ar putea juca un rol de sincronizator cotidian" al ritmului somn-veghe". Acest factor ar putea explica si anumite simptoame ale depresiei care apar, in general, iarna.
Dr. Bourbon a profitat de experienta lui Stephane Levin pentru a efectua o cercetare clinica a "influentei temperaturii ambiante (frigul extrem) asupra comportamentului de veghe al fiintei umane".
Expunerea prelungita la temperaturi extrem de scazute "a crescut cu 50% durata totala a somnului si cu 75% somnolenta diurna", a descoperit el, "o hipersomnolenta psihologica a supravietuirii care ii permite omului sa se adapteze la aceste noi conditii".
Fiinta umana, concluzioneaza specialistul, a reusit sa pastreze in memoria telomerazelor - "gluga" protectoare a cromozomilor si "gardianul" memoriei proceselor ancestrale ale umanitatii, fenomenul hibernarii.
Punerea in evidenta a acestui fenomen lasa sa inteleaga ca temperaturile scazute cresc riscul somnolentei in perioada iernii.

































Adrian
Subscriu
Iti recomand sa alegi Internetul in detrimentul TV-ului, deoarece pe Internet informatia o alegi tu, nu iti este bagata pe gat de altii.
Dacă admitem că omul se trage din maimuță și că stilul de viață a dus la eliminarea hibernării din programul cultural anual al omului, te întreb atunci, maimuțele ce-au avut de s-au oprit?
Câte animale din regnul animal hibernează? Reprezintă ele o majoritate? Primatele nu hibernează, felinele nu hibernează... Hibernează urșii și unele animale mici... De unde am tras concluzia că omul trebuie să fi hibernat cândva?
Aș fi politizat dacă aș fi dat nume de partide, hibernatori sau altele asemănătoare. Eu doar i-am anunțat pe cercetători că există specimene în viață capabile de hibernare. Îmi pare rău că nu ai înțeles exact ce am vrut să spun.
Mulțumesc,
Adrian
Mulțumesc pentru corectură,
Adrian
De parca asta ar fi fost un proces voit. Sau intamplator.
Hibernarea pentru organismele cu sistem circulator este o stare de metabolism f scazut in care bataile inimii se reduc la 1-2 pe minut. Exista o stare de staza a celulei vii care corespunde hibernarii: daca o celula este lipsita de oxigen evident moare, dar daca este oxigenul este taiat brusc, celula intra in aceasta stare de staza, din care poate fi readusa in stare de functionare.
Acest fapt a dus la concluzia ca orice macroorganism poate fi adus in stare de hibernare, daca este lipsit de oxigen brusc. S-au facut experiente pe ciini (cca 30 ani in urma) prin inlocuirea rapida a singelui cu o solutie salina, (in mod normal pentru un animal privat de aer, oxigenul rezidual din singe ar impiedica trecerea celulei in stare de staza). Toti ciinii din experiment au revenit la viata dupa ce solutia salina a fost inlocuita cu singe, dar nu toti si-au recapatat functiile cerebrale.
Neverificat, exista relatari despre oameni care practica yoga ar putea trece intr-o astfel de stare de hibernare, cu 1-2 batai de inima /minut.
Animalele care sint in stare sa-si induca hibernare, o fac de regula nu din cauza de temperaturi scazute, ci din lipsa de hrana. S-au descoperit crustacee marine care intra in hibernare pentru citiva ani cind hrana e f rara pe fundul oceanelor.
In cazul omului studiat, un metabolism mai scazut datorat frigului, nu este hibernare. Nu este clar din datele pe care le avem, ca hibernarea ar proteja un organism amenintat de frig, dar probabil frigul incetineste metabolismul din varii motive.