Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a stabilit ca termen data de 29 noiembrie in dosarul in care presedintele PSD, Liviu Dragnea, contesta masura sechestrului asigurator luata de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul Tel Drum, informeaza News.ro.

Liviu DragneaFoto: Agerpres

Dosarul in care liderul social-democrat contesta masura sechestrului asupra averii sale a fost inregistrat la instanta suprema vineri.

Solutia pe care o vor pronunta judecatorii Curtii Supreme poate fi contestata la completul superior din cadrul aceleiasi instante.

Liviu Dragnea a contestat la Inalta Curte de Casatie si Justitie sechestrul instituit pe intreaga sa avere, in ancheta Tel Drum, Maria Vasii, avocata liderului PSD, invocand faptul ca nicio institutie nu s-a constituit parte civila in acest dosar si, prin urmare, necerand nimeni recuperarea vreunui prejudiciu, procurorul nu ar fi avut dreptul sa ia masuri asiguratorii."Am contestat ordonanta de instituire a masurilor asiguratorii deoarece a fost emisa de procuror cu nerespectatrea unor forme esentiale cerute de lege. De exemplu, masura asiguratorie a fost justificata de catre doamna procuror prin aceea ca sa se indisponibilizeze bunuri necesare pentru acoperirea despagubirilor, a prejudiciului. Noi nu avem nicio constituire de parte civila, ca atare nimeni nu a revendicat pana in prezent un prejudiciu. Procurorul nu are caderea sa indisponibilizeze din oficiu in lipsa unei parti civile care sa revendice aceste despagubiri", a declarat vineri, pentru Digi 24, avocata Maria Vasii.

Mai mult, ea a spus ca sechestrul a fost pus "dupa ureche", pentru ca bunurile liderului PSD nu au fost evaluate.

Conform Codului de procedura penala, partile vatamate se pot constitui parte civila pe toata durata fazei de urmarire penala, pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Acest lucru "se face in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza. In cazul in care constituirea ca parte civila se face oral, organele judiciare au obligatia de a consemna aceasta intr-un proces-verbal sau, dupa caz, in incheiere".

DNA a anuntat, marti seara, ca liderului PSD, Liviu Dragnea, i-a fost pus sechestru asigurator si poprire pe toate bunurile, pana la concurenta sumei de peste 127,5 milioane de lei, in dosarul Tel Drum. De asemenea, procurorii i-au pus sechestru pe conturile bancare, dar si pe actiuni si parti sociale detinute in firme.

Astfel, in cazul liderului PSD procurorii DNA au dispus sechestru asigurator si poprire asiguratorie pana la concurenta sumei de 127.547.366,34 de lei asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, actiunilor si partilor sociale detinute de acesta in cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum si asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de catre terte persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.

In dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infractional organizat, de doua infractiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene si de doua infractiuni de abuz in serviciu cu obtinere de foloase pentru sine sau pentru altul, fapte comise in perioada in care era presedintele Consiliului Judetean Teleorman.

Alaturi de el, in dosar sunt cercetate alte opt persoane din conducerea Tel Drum, asociati ai unor societati comerciale sau functionari.

"Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, a initiat un grup infractional organizat care actioneaza si in prezent si din care au facut si fac parte functionari ai institutiilor din administratia publica si persoane din mediul de afaceri. Grupul initiat in anul 2001 are ca principal scop obtinerea, in mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finantate din fonduri publice (nationale si europene), prin comiterea unor infractiuni de abuz in serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscala, spalarea banilor si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii", afirma DNA.

Conform procurorilor, prejudiciul creat in dauna bugetului public este de peste 30 de milioane de lei, iar fondurile europene fraudate sunt de 21 de milioane de euro.