Multi dintre consumatorii romani de droguri injectabile au inlocuit heroina cu substantele noi cu proprietati psihoactive (SNPP) crezand ca acestea ii pot scapa de chinurile dependentei. Asa-zisele "etnobotanice" sau "legale" nu erau insa ceea ce parea sa le sugereze numele.
In toamna lui 2009, un coleg din redactia in care lucram pe-atunci imi arata amuzat un site care vindea ceea ce pareau sa fie plante halucinogene. Principiul e foarte simplu, imi explica el - baietii le vand ca pe buruieni rare de care in teorie doar o mana de cercetatori in botanica ar fi interesati. Sa le ia si sa le puna sub microscop. In practica, toata lumea le cumpara ca sa le fumeze si sa se sparga cu ele.
Doua saptamani mai tarziu se intorcea de la Iasi. Filmase acolo "weed-shop"-uri in toata regula. Era un tip, imi zicea, care umbla prin oras cu o toneta ca de inghetata si vindea ierburi. In reportajul difuzat cateva zile mai tarziu apareau studenti-antreprenori, proprietari de magazine, studenti-consumatori care traiau deja visul jamaican, psihologi care ridicau o spranceana si politisti care ridicau din umeri. Apareau si cadre de ilustratie marcate ca "reconstituire". In ele erau de fapt el si operatorul - umbrele lor, mai exact - explorand etnografic tema centrala a reportajului. "Ne-a pus in cur", a venit si verdictul.
Au urmat campanii de presa, Tudor Ciuhodaru, mesaje panicarde, parinti ingroziti, si doua ordonante de urgenta care suplimentau lista substantelor controlate in Romania cu 44 de compusi chimici si de plante identificate pe fast-forward de autoritati. Ce ajungea mai greu sau deloc la publicul larg erau informatiile despre natura propriu-zisa a noilor droguri.
Se spunea rar sau deloc ca printre ele doar o foarte mica parte sunt plante, ca cele fumabile (gama Spice, de exemplu) sunt de fapt doar masa vegetala stropita cu canabinoizi sintetici sau ca prafurile prizabile/injetabile (Special Gold, Magic, Insomnia, Generation 2000, Pure by Magic etc.) sunt stimulanti sintetici similari amfetaminelor. Media s-au concentrat mai degraba pe magazine decat pe produsele lor, aruncate in graba sub una si aceeasi umbrela de "etnobotanice" sau "(droguri) legale", asa cum le-a adoptat si strada. Iar unii dintre vechii clienti ai dealerilor ilegali s-au pierdut in terminologie in cel mai nefericit mod cu putinta.
"Dupa ce am descoperit legalele, am zis ca trag legale si ma las de marfa", imi spune Iulian. Nu este numele lui adevarat, la fel cum nici celelalte nume ale consumatorilor care apar aici nu sunt. Stam pe treptele din fata unui pavilion al Institutului de Boli Infectioase Matei Bals din Bucuresti, unde functioneaza si centrul de tratament substitutiv cu metadona ARENA. Zilnic ajung aici aproape 300 de consumatori de heroina. Unii dintre ei au renuntat de fapt la heroina si nu se mai injecteaza cu altceva decat cu noile substante. Iar pentru ele, imi spune un psihoterapeut de la centru, nu exista vreun alt tratament decat "supa calda" - o vorba buna, o incurajare si simpla dorinta de a asculta. Empatie pe post de pastile.
Iulian isi aprinde o tigara. Se misca lent si vorbeste la fel. Mai mult mormaie cuvintele, de parca l-ar extenua. Pe langa el, Tudor pare mult mai vioi. Isi ajusteaza mereu cozorocul sepcii si schimba cateva vorbe cu fetele cunoscute care trec prin curtea spitalului si care privesc reportofonul asezat intre noi, pe trepte. Gandurile ii fug poate la cei sase copii ai lui. Cinci fete si un baiat. Patru ai lui, doi ai "nevestei" - heroinomana si ea - dintr-o alta relatie. Fetele in centre de plasament si baiatul pe care il plimba cu el, chiar si la clinica. Toti greu de hranit si imbracat din parcari, fiare si combinatii. Tudor trage heroina de cincisprezece ani, Iulian de zece. Nici unul n-a implinit inca treizeci. Amandoi seropozitivi. "Am zis bai nene, daca se vinde la magazin e un lucru automat mai bun decat heroina", adauga Tudor.
Legal egal fara riscuri
Pareau droguri mai bune decat heroina si pentru ca nu provocau sevrajul si raurile fizice asociate cu heroina. Sau cu lipsa ei, mai exact. Chiar daca dependenta mintii era mult mai puternica decat cea a corpului si multi consumatori care pe heroina se injectau de trei, patru ori pe zi ajungeau sa se injecteze acum chiar si de peste cincispreze ori. "In mintea consumatorului, intre legal si ilegal e o diferenta clara. Ilegal e periculos, legal e fara riscuri. Deci poti sa consumi linistitit", crede Vali Simionov, directorul Romanian Harm-Reduction Network (RHRN), o retea de ONG-uri care militeaza pentru servicii bazate pe principii de reducere a riscurilor asociate drogurilor (educatie si preventie, tratament si programe de schimb de seringi) si impotriva criminalizarii consumului.
Ce n-au inteles cei care au incercat noile substante de sinteza, explica el, a fost ca nu se vindeau la liber pentru ca autoritatile statului le dadusera aviz de comercializare, ci pentru ca la inceput autoritatile nu stiau efectiv ce sa interzica. Un studiu al RHRN din 2010 a aratat ca cele mai multe prafuri din primul val contineau substante cum ar fi mefedrona, derivati de pirovalerona sau compusi pe baza de triptamine. Substante care injectate aduceau un declin al sanatatii fizice si mentale a consumatorului mult mai abrupt decat provoca heroina.
Iulian si Tudor imi spun ca la putin timp dupa ce au inceput sa traga "legale", au devenit paranoici. Obsedati ca sunt urmariti, ca agentii antidrog, cunoscutii, apropiatii si tot universul in general conspira ca sa-i vada dupa gratii. "Am pus cutitul la gatul neveste-mii cand am inceput cu paranoia. Crezand ca este mana-n mana cu politia sa ma bage la puscarie. Si era s-o omor si pe ea si pe baiat. Stateam cu cutitul la gatul baiatului", isi aminteste Tudor de unul dintre cele mai dure episoade. Nu-si explica nici astazi cum a reusit sa convinga personalul de pe ambulanta ca femeia avea de fapt halucinatii si ca din cauza asta i-a si chemat. Nu-si mai aminteste nici ce era obiectul cu care a aruncat dupa ea si care a ricosat in capul copilului, cand au ramas singuri. S-a infectat apoi cu HIV: "Ea necrezand ca-l am si-a facut dupa mine... I-am dat si ei."
Ultimul raport de tara al Agentiei Nationale Antidrog arata ca in 2011 aproape 800 de persoane au fost tratate in ambulator sau internate dupa ce au consumat noile droguri, care au reprezentat principalul tip de substante pentru care s-a solicitat asistenta medicala - aproape unul din doua cazuri (42,5%) admise. Este greu de estimat insa cati dintre consumatori au ajuns la spital din cauza produselor fumabile si cati din cauza prafurilor prizabile sau injectabile pentru ca raportarile medicilor le consemneaza, de asemenea, in aceeasi categorie.
"Tu intrebi unde e facuta Coca-Cola sau ciocolata Milka?"
La inceputul anului, un articol din International Journal of Drug Policy avertiza ca folosirea termenului de (drog) "legal" poate genera confuzii in randul populatiilor tinere si vulnerabile care nu sunt intotdeauna informate cu privire la evolutia legislatiei narcoticelor. Autorii fac refererire si la studii care au aratat ca intelegerea riscurilor de sanatate asociate cu noile substante poate fi influentata de folosirea acestor termeni. Razvan, un alt consumator experimentat, imi povesteste cum in cercul lui s-a raspandit foarte repede ideea ca noua linie de narcotice este de fapt o gama de subsitute-antidot pentru dependenta de heroina. Il intreb cum a aflat de ele. "De la alti consumatori de heroina. Ziceau ca ei s-au lasat de heroina cu ele si ca te duci la magazin si le cumperi ca pe tigari. Iti dai seama ca am fost curiosi", imi raspunde.
Acelasi articol observa si ca terminologia eronata a servit de cele mai multe agenda de marketing a producatorilor si distribuitorilor, care au dorit sa-i convinga pe consumatori ca nu exista riscul de a fi tarati prin sectii de politie si tribunale. La fel cum nu exista nici alte pericole. O intreb si pe Ioana ce a convins-o sa se apuce de noile droguri, dupa o istorie de opt ani de injectat heroina. "Din dorinta de normalitate. Pe ele scria numai vitamine. Magneziu, calciu si ia uite, mama, ma las de heroina numai cu vitamine. Si-mi dadeau parintii bani, ca vedeau numai vitamine pe plic, practic", imi spune.
Cercetatorii recomanda folosirea termenului neutru de "novel psychoactive drugs" (NPS). In Romania, ANA a inceput sa foloseasca denumirea de "substante noi cu proprietati psihoactive" (SNPP) in rapoartele nationale anuale privind situatia drogurilor (2011, 2012), desi primele rapoarte care mentioneaza aparitia lor fac referire la "plante etnobotanice" (2009) sau "substante etnobotanice" (2010). Chiar daca, dupa cum mi-a marturisit un angajat al agentiei, termenul exagerat de frecvent folosit de "etnobotanice" a contribuit si el la popularizarea ideii ca cele mai multe sunt plante sau produse din plante - "ceai de sunatoare la patrat", cum remarca cineva - care nu pot fi daunatoare.
Lucratorii sociali din serviciile de harm-reduction sunt insa de parere ca terminologia confuza s-a asezat pe un vid serios de informatie. "Eu cred ca si oamenii care se pricepeau mai bine si care sunt mai atenti, de regula, s-au aruncat efectiv cu capul inainte. N-au stiut... Tu intrebi de Coca-Cola unde e facuta? Sau ciocolata Milka unde e facuta? E impachetata, iti da bon la casa cand platesti. Care e problema?", spune si Marian Ursan, directorul Asociatiei Carusel. Ursan, care lucreaza cu consumatorii de droguri de peste cincisprezece ani, adauga ca multi au gandit ca orice om normal de pe strada care prefera sa nu cumpere seminte sau branza de la vanzatorii de trotuar cand le poate cumpara ambalate si certificate de la magazin.
Este greu de apreciat ce mesaje a internalizat fiecare consumator in parte din titluri de presa ca "Iadul consumatorilor de etnobotanice" (Stirile ProTV, 16 noiembrie 2010), "700,000 de romani consuma droguri legale" (Libertatea, 1 decembrie 2010), sau "Mutilat de etnobotanice, declarat sanatos de medici" (Adevarul, 31 ianuarie 2012). Daca s-a lasat impresionat de metafore, cifre si adjective sau daca dimpotriva s-a incapatanat sa creada ca ceva crescut in pamant si vandut cu bon la magazin nu-i poate face vreodata rau. Cert este ca informatia eronata si termenii incorecti au populat discursurile publice si ca multi dintre cruciatii morali care s-au alaturat luptei impotriva asa-ziselor "magazine de vise" nu au inteles intotdeauna natura raului pe care il condamnau.
O motiune simpla supusa dezbaterii in iunie 2011 de catre deputatii PSD si PNL a primit titlul de "Un flagel national - plantele etnobotanice", iar deputatul PDL (pe atunci) Stefan Pirpiliu aparea fotografiat in paginile ziarului Libertatea strangand semnaturi pentru o campanie a publicatiei ce viza desfiintarea magazinelor si citat spunand ca: "Nu este suficienta legea prin care anumite plante etnobotanice sunt interzise [...]" (Libertatea, 30 noiembrie 2010).
Mesaje care perpetau aceeasi notiune eronata ca cele mai multe dintre drogurile noi sunt plante sau substante derivate din plante. Ce arata insa toate acestea este ca un discurs mai informat, mai cerebral si mai putin stomacal din partea media, politicienilor si tututor celor care pretind ca sunt interesati de soarta consumatorilor din Romania i-ar fi ajutat pe acestia din urma mai mult decat toate cliseele de "razboi impotriva drogurilor" care au animat dezbaterea. Atat cat a existat ea.
Nota Redactiei: Liviu Alexandrescu este jurnalist freelancer si doctorand in Sociologie la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie.
24
10
