Abia reușiseră să se calmeze piețele internaționale după mai bine de un an și jumătate de război în Ucraina. Acum, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, economiștii fac din nou scenarii sumbre cu privire la evoluția prețului petrolului și la riscul de recesiune pe plan mondial. Se vorbește de o cotație de 150 de dolari pentru barilul de țiței, în cazul unui război direct între Israel și Iran.

RecesiuneFoto: Yuriy Panyukov / Alamy / Profimedia

Indicele TTF la bursa de gaze de la Amsterdam era în ultimele luni pe un trend descendent. Pe 5 octombrie, chiar înainte de atacul din Fâșia Gaza, ajunsese la 36 de dolari pe MWh, adică cel mai mic nivel de la izbucnirea războiului din Ucraina. În doar o săptămână, cotația a crescut din nou până la 48 de dolari.

În plus, compania americană Chevron a oprit producția într-un perimetru uriaș de gaze offshore aflat în Mediterana de Est, la cererea statului Israel, din motive de securitate.

Pe lângă război, și alte subiecte influențează prețul gazelor.

O avarie la gazoductul Balticconnector, care transportă gaze pe mare între Finlanda și Estonia, a dus la închiderea lui, ceea ce a pus o presiune și mai mare pe oferta de pe piața europeană a gazelor.

În plus, tot în aceste zile, Bulgaria a venit cu o taxă suplimentară pentru tranzitul gazelor rusești către Ungaria. Oficialii maghiari s-au declarat contrariați, dar au afirmat că nu renunță la gazele rusești și că vor răzbuna această măsură într-un fel sau altul.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o recesiune mondială

În lumea financiară, există îngrijorări din ce în ce mai mari că războiul din Orientul Mijlociu ar putea aduce o recesiune la nivel mondial.

În cazul în care va fi declanșat un conflict direct dintre Israel și Iran, Bloomberg Economics estimează că prețul petrolului ar putea crește la 150 de dolari pe baril, ceea ce va duce la o scădere cu 1,7% a economiei globale, adică o reducere de 1 trilion de dolari a producției pe plan mondial.

Zilele acestea, cotația barilului Brent, de referință pe piața europeană, a depășit din nou 90 de dolari pe baril, fiind astăzi în creștere la 91,31 dolari pe baril.

Ar trebui Europa să-și facă griji cu privire la aprovizionarea cu gaze la iarnă?

În regiune, pe termen scurt, veștile sunt mai bune. Depozitele de gaze din Europa sunt pline în proporție de peste 97%, iar Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice estimează că există o probabilitate mare ca iarna să fie foarte blândă, ceea ce va reduce cererea de combustibil pentru încălzire.

România are și ea depozitele pline-ochi, la 100,95%, iar autoritățile stau liniștite cu privire la asigurarea aprovizionării.

Este așteptată totuși o presiune pe preț venită de pe piața mondială și din zona vulnerabilităților din infrastructura de conducte a Europei. Spre exemplu, se bănuiește că problemele cu conducta Balticconnector ar putea fi cauzate de un sabotaj.