Gruparea serviciilor secrete din Romania intr-o singura structura - Comunitatea de Informatii - incepe sa prinda contur. Deocamdata insa exista viziuni diferite la nivelul fiecarui serviciu, dar si la nivelul Parlamentului.
In prezent, in Romania exista o paleta extrem de larga a serviciilor secrete. Pe langa Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe, au atributii in domeniu Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.
De asemenea, in Romania exista servicii departamentale cu atributii in domeniu in cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului Administratiei si Internelor. Toate aceste servicii, autoritati publice si structuri informative departamentale urmeaza sa fie grupate in Comunitatea de Informatii.
Potrivit unor surse parlamentare, una dintre ideile care au provocat deja controverse se refera la subordonarea Comunitatii de Informatii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si, implicit, presedintelui Traian Basescu, care este si seful CSAT.
In acest fel, presedintele isi va subordona si serviciile aflate, in prezent, in subordinea primului ministru, cum ar fi serviciul de informatii al Armatei. Deja o asemenea idee a provocat disensiuni intre liberali si democrati.
Pe de alta parte, potrivit surselor citate, presedintele Traian Basescu intentioneaza ca in legea privind Comunitatea de Informatii sa introduca un paragraf potrivit caruia CSAT este organismul care avizeaza proiectele de buget ale institutiilor componente. Ulterior, proiectele de buget vor urma traseul actual - si anume avizarea de catre Guvern si ulterior de catre Parlament.
Insa introducerea unei asemenea prevederi va oferi presedintelui Traian Basescu puteri sporite. Si la ora actuala Traian Basescu a anuntat ca sprijina solicitarea SRI de marire a bugetului, dar in noile conditii capacitatea presedintelui de a oferi bani serviciilor va spori.
Faptul ca serviciile vor primi mai multi bani a starnit deja nemultumirea unor parlamentari in contextul in care senatorii si deputatii nu primesc informatii exacte cu privire la persoanele care vor cheltui acesti bani.
Cel mai simplu exemplu: acum cateva luni, directorul SRI Radu Timofte vorbea despre faptul ca 10% din cadrele SRI sunt fosti securisti, iar, recent, seful arhivelor SRI Florin Pintilie arunca o cifra de... 3%. Bineinteles, fara a spune ce pozitii detin acestia si cum a fost posibila o asemenea "depasire a planului" la "reformarea" principalului serviciu secret.
O alta intentie este repartizarea mai clara a competentelor. In prezent, chiar daca SRI este principala institutie in domeniul luptei antiteroriste, in cazul amenintarilor cu bomba a aparut o veritabila concurenta. In cele mai multe cazuri a intervenit SRI, dar, de exemplu, la Parlament au intervenit sepepistii.
Infiintarea unei Comunitati de Informatii va presupune si schimbarea regulilor de control parlamentar. In prezent, exista trei comisii care controleaza serviciile secrete: Comisia SRI, Comisia SIE si Comisia de aparare. Comunitatea de Informatii ar urma sa fie controlata de o singura comisie.
Cu toate ca, in aparenta, noua comisie va avea atributii mai largi, de fapt controlul parlamentar se va ingreuna. Infiintarea unei noi comisii va presupune negocieri peste negocieri intre partidele politice: cati parlamentari intra in comisie, ce algoritm va fi folosit. Dupa care vor urma disputele in cadrul fiecarui partid.
In prezent, din comisiile care controleaza serviciile secrete fac parte 44 de parlamentari si este greu de crezut ca toti se vor regasi in noua comisie.
Marul discordiei
Ideea infiintarii Comunitatii de Informatii nu este noua. Ea a fost vehiculata si in timpul guvernarii PSD. Liderii pesedisti au folosit noul context de dupa 11 septembrie 2001 cand in Statele Unite s-a pus problema aparitiei unei asemenea structuri pentru a coordona lupta impotriva terorismului.
Insa, in stilul specific romanesc, problema Comunitatii de Informatii a devenit prilejul unui razboi intre Ion Iliescu si Adrian Nastase, fiecare incercand sa controleze noua structura. In plus, persistenta fostilor securisti in fiecare dintre serviciile respective a generat reactii negative, din partea opiniei publice existand suspiciunea refacerii fostei Securitati.
In cele din urma, pe fondul conflictelor dintre cele doua tabere ideea a fost abandonata.
