Tinerii din Romania au folosit perioada de tranzitie pentru a se forma altfel decit parintii lor. Bine instruiti, mari consumatori de media, ei se pregatesc in virtutea unei singure prioritati: profesia.

Rezultatele unei cercetari realizate de Gallup Romania si British Council arata ca noua generatie de romani a pastrat prea putin din metehnele celor maturi. Le-a ramas traditia bisericii si a intolerantei, dar sint deschisi catre voluntariat, preocupati de problemele de mediu, avizi de informatie si dornici sa reuseasca.

„Tinar in Romania" este o cercetare realizata pe un esantion de 1.000 de tineri, cu virste intre 15 si 35 de ani, din Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Sibiu, Timisoara.

Mondeni si familisti

Tinerii romani sint mondeni, familisti, saraci, implicati si elitisti. Cea mai mare categorie, cea a mondenilor (31%), reprezinta imaginea conservatoare a tinerilor occidentali: consumatori de media, ies cu prietenii, se joaca pe calculator, asculta muzica inregistrata, fac sport si merg la cinematograf.

Conform studiului, cele mai mari posibilitati de petrecere a timpului liber sint descoperite la Constanta, unde tinerii se declara foarte multumiti de viata sociala pe care o au. Familistii, a doua mare categorie a generatiei tinere (26%), absolventi de studii medii sau primare, au ocupatii casnice si petrec mult timp in fata televizorului.

Saracii (19%) sint studentii care stau in camin, cu un consum mic de media si putine preocupari in timpul liber. La nivelul educatiei, satisfactia cea mai mare o au tinerii din Sibiu, spre deosebire de colegii lor din Brasov, care nu sint multumiti de posibilitatile de studiu.

Iesenii fac voluntariat

O atitudine inedita in cadrul comportamentului general o constituie grupurile celor implicati si ale elitistilor. Implicatii participa la actiuni de voluntariat, au preocupari artistice si sint interesati de cultura altor tari. Cei mai multi tineri care au participat la actiuni de voluntariat se gasesc la Iasi, unde gradul de implicare in actiuni civice este mai ridicat decit in restul tarii.

Elitistii, grupul cu cea mai mica preponderenta in Romania (11%), au un consum cultural ridicat, sint interesati de politica si au ca obiectiv succesul profesional.

Micul Paris versus Mica Viena

Cei mai fericiti tineri din Romania traiesc in Timisoara. Raspunsurile celor intervievati arata ca posibilitatile de studiu, de petrecere a timpului liber sau de cautare a unui loc de munca sint maxime in orasul de pe Bega. La polul opus se afla Capitala, oras in care tinerii sint nemultumiti atit de educatie, cit si de posibilitatile de angajare.

Pe ansamblul tarii insa majoritatea sint multumiti de posibilitatile de studiu autohtone, insa doar o treime dintre ei cred ca au sanse bune de angajare. In opinia lor, competentele necesare pentru a-si gasi un serviciu bun constau in cunoasterea limbilor straine, abilitatile IT si pregatirea profesionala solida. De altfel, peste 70% dintre cei chestionati stiu sa vorbeasca engleza.

In alegerea unui loc de munca, aspectul financiar este cel mai important. Pe locurile urmatoare in preferintele tinerilor sint siguranta, mediul placut de lucru si posibilitatea de a evolua.

Nu sint tentati sa plece

Atitudinea tinerilor s-a schimbat radical in ultimii ani. Munca in strainatate nu este privita ca o alternativa viabila pentru Romania. Ei se gindesc la dificultatile de limba si de adaptare, la nerecunoasterea studiilor, ritmul alert de lucru si viata sociala. „Fenomenul de migratie este unul natural. Oamenii traiesc fara frontiere azi. Sint liberi sa plece sau sa se intoarca.

Nu e drept sa ii convinga nimeni sa faca altfel. Altminteri, este mult mai interesant sa fii un navetist transatlantic decit un om al locului", spune Angela Stolnicu, responsabila proiectului „Return to Romania" din cadrul International Research & Exchanges Board Romania (IREX). „Daca in 1999 era nevoie de astfel de programe, in prezent cred ca ele nu mai sint oportune. Acum 5-6 ani, era o stare generala de plecare.

Ca la ruleta. Acum s-au schimbat lucrurile. Cei care pleaca au aranjamente mult mai serioase", explica Angela Stolnicu.

Politica si tinerii nu au interese comune

Aproape 80% dintre tinerii romani nu sint interesati de politica. Lipsa de profesionalism al politicienilor, interesele lor ascunse si valorile acestei clase, care nu coincid cu cele ale tinerilor intervievati, determina indiferenta noii generatii fata de aceasta clasa.

In schimb, increderea categoriilor tinere se indreapta catre aceleasi institutii creditate de populatia matura: biserica si mass-media. Dintre ziarele pe care le citesc cu regularitate, ei amintesc de „Libertatea", „Evenimentul zilei" si „Jurnalul National".

„Continutul usor si variat, formatul mic si articolele scurte" sint atuurile pe care tinerii romani le cauta cu preponderenta in publicatiile cotidiene.

Toleranta are o limita sexuala

Tinerii din Romania sint toleranti cu minoritatile etnice, religioase sau rasiale. In ceea ce priveste sexualitatea, conservatorismul romanesc si-a lasat amprenta si asupra tinerei generatii: 21% dintre cei intervievati considera ca homosexualii nu ar trebui sa traiasca in Romania.

Chiar daca gradul de toleranta este ridicat ca medie pe tara, exista diferente geografice: maximumul de acceptare se atinge la Cluj, iar respingerea cea mai mare, la Bucuresti. De asemenea, gradul de toleranta din Sibiu si Timisoara este mai mare decit in Iasi, unde atitudinea este rigida in privinta minoritatilor.