Cu investitii de peste o jumatate de miliard de euro in trei ani, cooperativa Muntenia isi propune sa fie cel mai important jucator pe piata carnii de porc din Romania si un concurent redutabil pentru cooperativele din Europa.
Daca pentru multi dintre romanii ajunsi la batranete notiunea de cooperativa agricola starneste inca amintiri dureroase, fiind sinonima cu exproprierea si instrainarea, pentru tineri aceasta ar putea insemna un viitor mai bun.
Ii zice tot cooperativa agricola, nu pentru ca sistemul s-ar inspira din fostele colhozuri, ci pentru simplu fapt ca el a fost prezent in Romania si in perioada interbelica si este prezent acum peste tot in tarile Uniunii Europene.
Infratirea este o notiune iesita din uz si inlocuita cu parteneriatul, membrii cooperatori fiind astfel beneficiarii unor servicii care in final duc la cresterea profiturilor si la eliminarea decalajelor ce ne despart de tarile UE in domeniul agricol.
Industria si agricultura la un loc
Legea cooperativelor agricole a fost votata la sfarsitul anului trecut. Iata ca, la numai cateva luni, prima cooperativa in domeniul cresterii porcilor a fost inregistrata la Registrul Comertului, primilor sapte asociati adaugandu-li-se alti 20 peste o luna, cand va avea loc prima majorare de capital.
Mihai Lungu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, si Adrian Radulescu, presedintele Ligii Producatorilor Agricoli din Romania, sunt fondatorii Cooperativei Agricole Muntenia, care si-a propus pentru anul 2005 sa realizeze adaposturi pentru minimum 100.000 de capete porcine (circa 10 milioane euro) si un abator cu o capacitate anuala de circa 150.000 de capete (2,3 milioane euro).
Se apreciaza ca la aceste investitii va conta aportul a 40 de fermieri, care constituie, de altfel, nucleul cooperativei Muntenia. Ideea de la care au pornit fondatorii este aceea ca sectorul de procesare a carnii sa fie cuplat cu cel agricol astfel incat pretul final sa fie unul competitiv, iar calitatea carnii sa nu poata fi pusa la indoiala.
In prezent, majoritatea fermelor de porci din Romania supravietuiesc cu ajutorul subventiilor de la stat. Integrarea in Uniunea Europeana, unde pretul la carcasa de porc este de 1,10 euro/kg, face ca majoritatea acestor ferme sa dispara, pentru simplul motiv ca nu pot produce rentabil la acest pret. In cooperativa lucrurile s-ar putea sa stea diferit.
Carne mai ieftina
Intrarea in cooperativa nu se face cu mainile goale, si calitatea de membru presupune sa dispui de un teren de minimum 5.000 mp, un capital de cateva mii de euro (pentru un modul sunt necesari 25.000 euro fonduri proprii) si disponibilitatea de a contacta un credit nerambursabil (SAPARD) sau credite bancare pentru sustinerea investitiei.
Care este atunci rolul cooperativei? In primul rand, aceasta ofera toata gama de servicii necesare infiintarii unei ferme de crestere a porcilor, de la intocmirea unui dosar de finantare pana la obtinerea autorizatiilor de mediu sau de alimentare cu energie.
Tot cooperativa asigura proiectul de constructie, aprovizionarea cu materii prime la cele mai bune preturi, asistenta pentru utilajele din ferma, asistenta sanitara si vanzarea porcilor prin intermediul abatorului ce apartine cooperativei. Pentru aceste servicii se percepe un comision minim, cirac 80% din profit intorcandu-se la fermier.
In conditiile actuale, pe lantul de la crescatorul de animale la procesatorul de carne, primul pierde aproape tot profitul. Fermierul nu doar ca va obtine mai mult la pretul de vanzare, dar va fi ferit si de fluctuatiile mari ce se inregistreaza la cereale si animale vii comparativ cu pretul carnii in galantar, care inregistreaza oscilatii mult mai mici.
Mihai Lungu spune ca dezvoltarea cooperativei ar face ca, in cel mult doi ani, pretul la carnea de porc sa scada cu 10.000 lei/kg, in viu si cu 18.000 lei/kg, la carcasa. Membrii cooperativei vor fi conectati la Internet, iar prin intermediul e-mail-ului vor fi la curent cu preturile cele mai bune la materia prima.
Mai intai fermieri si apoi ferme
Cooperativa va fi condusa de un consiliu de administratie din care vor face parte numai membrii, acestia fiind obligatoriu crescatori de porci. „Cea mai dificila problema este sa creezi fermieri", recunoaste Mihai Lungu, care afirma totusi ca pana la sfarsitul acestui an cooperativa Muntenia va avea 100 de membri.
Pe structura cooperativei va exista o planificare la nivel de productie, astfel incat sa nu apara sincope nici in aprovizionare, nici in desfacere.
Se anticipeaza investitii de circa 600 de milioane euro in urmatorii trei ani, din care 200 de milioane euro ar putea fi fonduri SAPARD, 100 de milioane euro - contributia fermierilor, si diferenta va fi asigurata din parteneriatul cu Banca Comerciala Romana. A fost ales acest domeniu al cresterii porcilor intrucat piata permite dezvoltarea afacerii.
Acum se importa in jur de 2,5 milioane porci pe an, importuri care ar putea fi inlocuite cu productie proprie de calitate, la cele mai ridicate standarde si fara a fi nevoie de subventii. Pentru anul 2006, obiectivul cooperativei Muntenia este de a infiinta adaposturi pentru un milion de porci, cinci ferme de reproductie si un abator cu o capacitate de 3.500 capete/zi.
Fermele de reproductie si abatoarele vor apartine cooperativei si vor oferi servicii in exclusivitate membrilor.
Situatie comparativa
1. Proiectare ferma (euro)
Costuri pentru Costuri pentru
fermieri individuali membrii cooperativei
Proiect arhitectura 8.000 3.300
Intocmire proiect
SAPARD 5000 2500
Studiu de mediu 800 200
Total 13.800 6.000
2. Activitate curenta economica la un modul de 750 locuri pentru ingrasare cu o productie de circa 2.000 capete/an (mii lei)
Costuri pentru Costuri pentru
fermieri individuali membrii cooperativei
Cost cereale 1.105.000 1.105.000
Cost componente
Furajere 1.215.500 1.014.000
Cost material
Genetic 4.625.000 3.931.250
Cost energie
electrica 240.000 240.000
Servicii diverse 523.000 523.000
Costuri financiare 379.900 379.900
Diverse 100.000 100.000
Total 8.190.400 (100%) 7.293.150 (89%)
*In termeni financiari, diferenta care ramane unui membru cooperator este de circa 1,5 miliarde lei pe an
