Comisia Europeana le recomanda membrilor CSM sa renunte la celelalte functii pe care le detin, insa putini dintre acestia par dispusi sa accepte. Dupa ce in Raportul prezentat marti Comisia Europeana a tras de urechi Consiliul Superior al Magistraturii, miercuri, primul dintre membrii institutiei care a reactionat a fost chiar ex-presedintele Dan Lupascu.
El si-a anuntat suparat colegii ca urmeaza sa se decida daca isi va pastra functia de sef al Curtii de Apel Bucuresti sau daca va ramine membru in Consiliu.
Conflict de interese
Dupa cum mentioneaza Raportul Comisiei Europene, opt dintre cei 14 membri alesi ai CSM continua sa lucreze doar cu jumatate de norma, desi au responsabilitatea de a reprezenta toti judecatorii si procurorii din Romania.
Totodata, sase dintre acestia se confrunta cu posibile conflicte de interese in chestiuni disciplinare, deoarece detin functii de conducere in instante sau Parchete, mai arata Raportul.
CSM va trebui insa, la recomandarea Comisiei Europene, sa rezolve toate aceste probleme - pe linga alte citeva - prezentate in ultimul Raport pina la toamna, cind va fi urmatorul, pentru ca Romania sa poata avea toate temele facute pentru aderare.
Intre lege si Comisie
De altfel, si ministrul Justitiei a tot criticat in ultima vreme faptul ca unii membri CSM nu au renuntat la functiile de conducere din instante sau Parchete. Opinia presedintelui CSM este insa alta.
„Legea privind reforma Justitiei, trecuta prin verificarea constitutionalitatii, a stabilit clar ca judecatorii si procurorii care sint membri CSM pot cumula calitatea de membru al Consiliu-lui, putind, totodata, sa aleaga sa aiba activitate permanenta la CSM“, a declarat Iulian Gilca.
Acest lucru insa nu este nici pe placul Comisiei Europene - care il considera conflict de interese - nici pe placul ministrului Justi-tiei, care, atunci cind a vrut sa introduca in lege aceasta alegere, a fost „refuzata“ de Curtea Constitutionala.
Frica celor care isi pastreaza si functia din CSM si cea de conducere este legata de faptul ca, pe de o parte, isi pierd functiile de la instante sau Parchete, iar pe de alta parte ramin si fara o parte din venitul lunar. Tot la recomandarea Comisiei Europene, mandatul unui membru CSM este de sase ani.
Botos, in fruntea clasamentului
Salariile membrilor CSM - cu tot cu salariile pe care le primesc lunar (fara diurne insa, care sint separate) si ca sefi de instante sau Parchete - se ridica la circa doua miliarde de lei.
Cele mai mari salarii le au Ilie Botos, procurorul general al Romaniei - 134.980.000 de lei/luna, Nicolae Popa, presedintele Curtii Supreme - 134.620.000 de lei/luna, urmati de Lidia Barbulescu, vicepresedintele aceleiasi Curti, care primeste 130.630 de milioane de lei/luna.
