Inventivitatea celor care isi doresc un copil pe care nu il pot avea pe cale naturala si carora procedura adoptiei li se pare prea birocratica si indelungata este surprinzatoare prin mijloacele la care apeleaza ca sa eludeze legea.
Este si cazul a doua femei din jud. Bistrita-Nasaud care au facut un schimb de identitate chiar la maternitatea unde s-a nascut copilul, femeia care nu putea avea copii devenind "mama" pe baza intelegerii particulare cu mama naturala. De asemenea, in Romania se poarta si "copiii din flori", tot un mijloc ingenios de adoptie ilegala.
In opinia sefului ORA, dna Theodora Bertzi, doar infiintarea Tribunalului Copilului sau a instantelor judecatoresti specializate pe drepturile copilului si familiei, institutii care in alte tari exista, ar putea imbunatati aplicarea procedurii adoptiei nationale. Procedura care, conform unui recent studiu comparativ, este similara celei din alte tari din UE.
Scenariul studiat de politisti pare a fi urmatorul. Ana Maria H., in varsta de 20 de ani, din satul bistritean Pietris, a ramas insarcinata cu un copil pe care nu si l-a dorit. La celalalt pol, Ilona H., din Campia Turzii, in varsta de 29 de ani, isi dorea de mult un copil pe care nu l-a putut avea. Intalnirea dintre cele doua femei s-a dovedit asadar providentiala pentru amandoua.
Planul pe care l-au pus la cale s-a dovedit pe cat de ingenios, pe atat de simplu. In 12 august 2006, atunci cand Ana Maria s-a prezentat sa nasca la un spital din Bistrita, a folosit pentru inregistrare actul de identitate al Ilonei. Acest lucru a fost posibil si pentru ca cele doua femei semanau, dar si din cauza lipsei de vigilenta a personalului din spital. Dupa externare, Ilona H. nu a avut nici o dificultate in a inregistra micutul direct pe numele ei.
Nasterea si fotografia
Directorul DGASPC Bistrita-Nasaud, Marin Rus, a refuzat initial sa comenteze situatia, declarand ca ancheta este de competenta politistilor, insa a subliniat ca dupa finalizarea cercetarilor asistentii sociali vor lua toate masurile care se impun in vederea protejarii interesului suprem al micutului, care, potrivit politistilor, este in prezent bine ingrijit de mama fictiva.
Rus a semnalat insa o problema cu care se confrunta in cazul copiilor abandonati la nastere, generata de faptul ca mamele care premediteaza abandonul nu isi prezinta actele de identitate la maternitati. "Nasterea este o urgenta. Atunci cand se prezinta la maternitate femeia are nevoie de asistenta medicala chiar daca prezinta sau nu actele de identitate.
Din nenorocire, multe din mamele care premediteaza abandonul nu isi arata buletinele, dau date false, dupa care fug din spital. Este o problema extrem de delicata si cu consecinte pe termen lung. Copiii aflati in aceasta situatie nu pot fi incredintati spre adoptie. Practic, este greu ca acestora sa li se dea o identitate", a declarat directorul.
Acesta a mai spus ca a propus conducerii Spitalului Judetean Bistrita sa fotografieze mamele care vin sa nasca fara acte de identitate, urmand ca acelea care isi abandoneaza copiii sa fie ulterior depistate de Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei pe baza fotografiei.
"Am fost refuzat categoric de conducerea spitalului, pe motiv ca in acest fel s-ar incalca dreptul la intimitate al mamelor. Insa eu sustin ca doar asa s-ar putea acorda o sansa la o viata mai buna nou-nascutilor abandonati", a conchis interlocutorul.
Birocratia adoptiilor
Daca in anul 1998 in judet s-au incheiat 20 de adoptii nationale si 55 internationale, in perioada 1 ianuarie 2005-30 octombrie 2006 s-au incheiat abia 21 de adoptii nationale.
Anul trecut in Bistrita-Nasaud s-au finalizat doar sapte adoptii interne si in nici unul din cazuri beneficiarul nu a fost un copil de etnie rroma, desi situatia juridica a acestora este mult mai clara decat a celor care provin din familii de romani.
Circa 250 de copii aflati in reteaua de asistenti maternali asteapta ani in sir sa fie luati acasa de niste parinti adoptivi, insa multi dintre romani nu se incumeta sa demareze un astfel de proces, tocmai datorita procedurilor extrem de anevoioase si cu final neasteptat.
Daca situatia juridica a minorului este incerta, parintii naturali nu sunt cunoscuti sau nu isi dau acordul pentru adoptie, preferand ca minorul sa fie crescut de stat, adoptia in sine este teoretic imposibila.
Familia care doreste sa adopte un copil trebuie sa depuna la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului o cerere scrisa in vederea evaluarii conditiilor morale si materiale si obtinerea atestatului ca este apta sa adopte un copil. La cerere se anexeaza mai multe acte si abia la
Theodora Bertzi
capatul a doua luni asistentii sociali decid daca familia doritoare este potrivita sa primeasca un copil. Atestatul obtinut este valabil doar un an de zile, urmand apoi a doua etapa, care se refera la potrivirea dintre copil si viitoarea familie. Noua legislatie se centreaza pe identificarea pentru copil a celei mai potrivite familii.
Copilul este apoi incredintat potentialilor parinti in vederea adoptiei, pe o perioada de 90 zile, de catre instanta judecatoreasca. Pe perioada de incredintare copilul si familia sunt vizitati bilunar de specialisti care urmaresc evolutia relatiei dintre familie si micut si gradul de acomodare.
Abia la sfarsitul perioadei de incredintare se inainteaza instantei dosarul familiei impreuna cu o cerere de incuviintare a adoptiei. Abia cand sentinta de incuviintare a ramas definitiva si irevocabila, familia adoptatoare poate depune actele la primarie pentru a obtine un nou certificat de nastere pentru micut.
Potrivit purtatorului de cuvant al IPJ Bistrita-Nasaud, ofiterul Raluca Petrean, ambele femei fac acum obiectul unui dosar in care politistii bistriteni intocmesc acte preliminare la adresa mamei naturale, cercetata pentru comiterea infractiunilor de fals privind identitatea si fals in declaratii, in timp ce mama fictiva este cercetata pentru fals in declaratii, uz de fals si inselaciune.
Ultima acuzatie a decurs din faptul ca mama fictiva a incasat vreme de mai multe luni drepturile banesti oferite de stat pentru nou-nascuti si mame.
