La Vilnius, in Lituania, se desfasoara conferinta internationala pe tema securitatii energetice, la care participa sefi de stat si de guvern din regiunile Marii Negre si Marii Baltice, Asia Centrala, Rusia si UE.
Prima zi a summitului a debutat cu un succes pentru reprezentantii a cinci state est-europene, care au semnat un acord privind construirea unui oleoduc intre Marea Neagra si Marea Baltica. Prin acest proiect, estimat la 500 milioane de euro, se doreste intarirea securitatii energetice regionale si reducerea dependentei fata de titeiul rusesc, noteaza AP.
Acordul semnat de Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Polonia si Lituania prevede construirea unui tronson suplimentar de 490 km la o conducta care in prezent trece prin vestul Ucrainei spre nord, spre portul polonez Gdansk de la Marea Baltica. Oleoducul, considerat o victorie pentru guvernele est-europene, va asigura transportul de titei azer de la Marea Caspica.
Europa este tot mai preocupata de politica energetica nationalista a Rusiei si cauta noi surse de energie si rute de transport alternative, dupa ce in ultimii ani Rusia s-a folosit de resursele energetice pentru a manipula fostele state din sfera sovietica.
Proiectul Nabucco - sprijinit de UE si SUA
Cu ocazia acestei conferinte, reprezentantii UE, SUA si ai statelor est-europene si-au reafirmat sprijinul pentru proiectul Nabucco, ce ar urma sa tranziteze Romania, aducand gaz din Azerbaidjan prin Turcia si Bulgaria.
Diplomatul american pe politicii energetice din zona Marii Caspice, Matthew Bryza, a declarat ca gigantul rus Gazprom reprezinta principala cauza pentru temerile Europei privind securitatea energetica. El a subliniat importanta proiectului Nabucco nu pentru a scoate Gazprom de pe piata, ci pentru a oferi o alternativa cu scopul de a descuraja monopolul rus sa se comporte ca instrument politic.
"Trebuie sa existe concurenta altfel Gazprom va continua sa actioneze ca un monopol", a spus Bryza, respingand ca "absolut neadevarate" declaratiile Gazprom cum ca nu ar exista suficient gaz in Azerbaidjan pentru acest proiect.
Potrivit publicatiei Baltic Times, Gazprom incearca sa descurajeze atat tarile participante la proiectul Nabucco, precum Ungaria, cat si vecinii lor, cum ar fi Serbia, propunand un proiect alternativ, South Stream.
Lituania nu vrea sa renunte la reactor de la Ignalina
Summit-ul de miercuri a constituit un nou prilej pentru Lituania sa solicite Uniunii Europene sa prelungeasca termenul limita pentru inchiderea celui de al doilea reactor de la Ignalina, primul fiind inchis inca din 2004.
Potrivit AFP, ministrul lituanian al Economiei, Vytas Navickas, a afirma ca reactorul functioneaza in deplina securitate, iar inchiderea acestuia ar fi prematura.
Insistentele oficialilor de la Vilnius intervine in contextul in care Letonia, Estonia si Polonia au decis sa amane acordul oficial care sa demareze lucrarile de constructie la o noua centrala nucleara, in Lituania. Saptamana trecuta, premierul lituanian, Gediminas Kirkilas, si-a exprimat speranta ca acordul va fi semnat cu ocazia acestui summit.
Scoaterea din folosinta a reactorulu Ignalina 2 la finele lui 2009 este o clauza inscrisa in Tratatul de aderare a Lituaniei la UE, tratat semnat si ratificat de toate statele membre UE, ceea ce face foarte dificila o prelungire a duratei de viata a acestuia. Prin inchiderea reactorului, Lituania va pierde 70 la suta din productia sa de energie electrica.
