Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat joi că videoclipul deepfake în care a apărut promovând fals o schemă de investiții inexistente a companiei ENEL nu a fost scos de pe Facebook nici după 2 săptămâni de la sesizare. „Sigur am făcut acea plângere penală la Parchetul General și speța a fost transmisă către DIICOT pentru soluționare. Alte detalii nu va pot da pentru că probabil este o cercetare în curs”, a spus ministrul.
După ce 11 ONG-uri au avertizat miercuri asupra unor posibile probleme în aplicarea în România a Regulamentul UE privind serviciile digitale menit să combată conținutul ilegal, precum includerea „defăimării”, termen inexistent în prezent în legislație, pe lista conținutului ilegal care ar trebui dat jos de pe internet, HotNews.ro l-a întrebat pe Burduja dacă ar cataloga drept „defăimare” un clip video deepfake cu el cântând la acordeon și muzicuță.
- „Am mai cântat vocal la diverse interviuri, deci în sine nu m-ar surprinde”, a răspuns râzând Burduja.
Burduja: Orice clip de tip deepfake ar trebui etichetat foarte clar, chiar dacă e o parodie și nu intenționează să defăimeze
HotNews.ro a insistat și l-a întrebat pe acesta dacă ar cere să fie scos de pe rețelele de socializare un astfel de clip fals.
- „Trebuie să vedem contextul fiecărui clip video. Dacă este un mesaj care duce în zona de compromitere și afectare a imaginii cu adevărat, sigur poate fi o defăimare sau o influențare a unui rezultat din alegeri. Trebuie să avem grijă.
- Cred că fiecare persoană are dreptul să depună plângeri, să urmeze demersurile legale dacă simte că îi este afectată imaginea și oricum cred că orice video de tip deepfake și dacă e făcut ca o parodie și nu intenționează să defăimeze trebuie etichetat foarte clar de către creatorii ei ca atare”, a mai precizat ministrul Energiei.
Cazul de deepfake, cu Burduja și o companie energetică / A fost făcută plângere penală
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a depus în luna ianuarie din acest an o plângere penală, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o tentativă de deep fake, prin care s-a încercat păcălirea cetățenilor, cu o schemă de investiții inexistente a companiei ENEL.
Mai exact, a fost lansat pe rețelele de socializare un video fals, care îl prezintă pe ministrul energiei încurajând cetățenii să investească în această schemă fictivă, pentru a obține câștiguri. Imaginile par reale, însă la o analiză atentă se poate observa că vocea ministrului este puțin distorsionată, iar mișcările feței arată nenatural.
Nu este nou acest tip de înșelătorie, însă pentru a fi mai credibili, cei care au făcut deepfake-ul l-au implicat pe ministrul energiei, garantând în numele Guvernului o investiție falsă.
"Fiecare investitor va putea să primească incredibila sumă de 9000 lei pe lună grație platformei de investiții inovatoare de la Enel. Enel este compania internațională implicată în producția de energie electrică. Investește minim 1.200 lei și bucură-te de un venit lunar. Siguranța investiției tale este garantată de Guvern. Primii participanți și-au asigurat deja o casă nouă și o mașină. Schimbați-vă viața chiar acum. Completați formularul de aplicare pe site-ul oficial și deveniți partea unui proiect de succes", este prezentat ministrul în imaginile deepfake.
În data de 19 ianuarie 2024, pe pagină falsă de Facebook denumită „HTPPY”, a fost postat un videoclip deepfake în care am fost reprezentat promovând fals o schemă de investiții inexistente a companiei ENEL. Videoclipul a folosit în mod fraudulos imaginea mea și vocea mea pentru a convinge publicul să investească într-o platformă fictivă, se arată într-un comunicat de presă.
Sebastian Burduja: Nicio companie serioasă nu solicită plăți prin linkuri postate pe rețelele sociale
Tehnologia deepfake, care utilizează inteligența artificială pentru a crea conținut fals, devine o amenințare tot mai mare la adresa democrației noastre constituționale prin răspândirea dezinformării.
În domeniul energetic, atunci când se anunță vânzarea de acțiuni sau emiterea de obligațiuni, acestea se fac întotdeauna prin canale oficiale și sigure, cum ar fi Bursa de Valori sau alte instituții financiare recunoscute, a precizat Burduja.
Acesta a mai precizat că nicio companie serioasă nu va solicita plăți prin canale electronice nesigure sau prin linkuri plasate în comentariile postărilor de pe rețelele sociale. Aceste metode sunt adesea folosite de infractori pentru a înșela și a obține ilegal fonduri de la persoane neinformate. Prin urmare, este esențial ca toți cetățenii să verifice întotdeauna autenticitatea și legitimitatea oricărei solicitări de investiții sau de transferuri financiare.
Ce este deepfake
Deepfake înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, adică înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, însă, de fapt, nu au existat.
De multe ori, tehnologia deepfake poate fi folosită pentru obținerea frauduloasă de bani. De exemplu, în 2019, directorul unei companii energetice din Marea Britanie a fost convins să trimită 200.000 de euro către un furnizor din Ungaria, deoarece credea că șeful său îl pune să facă asta.
Chiar și primarii mai multor capitale europene au picat în capcana unui deepfake. În 2022, aceștia au susținut convorbiri video cu presupusul lor omolog de la Kiev, doar că interlocutorul nu era Vitali Klitschko, deși semăna cu acesta. Cei care au fost păcăliți sunt primarii din Berlin, Madrid și Viena.
3
7
