<-- Dosare Juridice - PeliPartners -->

Dosare Juridice - COVID-19

Reorganizarea judiciară a societății în timpul pandemiei

de Cătălina Dicu, Carmen Alexandra Muresan     STOICA & Asociatii


Cătălina Dicu, Carmen Alexandra Muresan
Foto: STOICA & Asociatii
​​Pandemia de coronavirus SARS-CoV-2 a determinat instituirea stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/2020. Pentru a combate răspândirea virusului și pentru a diminua efectele negative asupra economiei, s-a restrâns exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale reglementate de către legislația românească.

În domeniul justiției, activitatea a fost restrânsă la judecarea cauzelor urgente, iar prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, sau dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă.

Lista cauzelor urgente este stabilită de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială. Aceste liste pot fi actualizate, în funcție de împrejurări, nefiind stabilite, în mod definitiv, pe toată durata stării de urgență.

Potrivit acestor liste, litigiile în domeniul insolvenței nu sunt considerate „cauze urgente”, cu excepția cererilor întemeiate pe art. 66 alin. (11) din Legea nr. 85/2014, respectiv cererile de suspendare provizorie a procedurilor de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunțarea hotărârii asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

În acest context, se ridică următoarea problemă: ce se întâmplă în situația în care, anterior suspendării de drept determinată de starea de urgență, a fost aprobat și confirmat un plan de reorganizare judiciară a societății supuse insolvenței? Va fi afectat acest plan și care sunt remediile la care ar putea recurge societatea debitoare?

În primul rând, chiar dacă instanțele au dispus măsura suspendării de drept a cauzei, în temeiul art. 42 alin. (6) din Decretul nr. 195/2020, considerăm că acest lucru nu echivalează cu o suspendare de drept a întregii proceduri de insolvență. Doar activitatea de judecată este suspendată, fără ca acest lucru să impieteze asupra efectuării diverselor acte de procedură (de exemplu, convocarea adunărilor/comitetelor de creditori, întocmirea situațiilor privind cheltuielile efectuate pentru bunul mers al activității, în faza reorganizării judiciare ce este supusă avizării comitetului creditorilor etc.), desigur, cu condiția respectării dispozițiilor legale speciale adoptate de autorități, în vederea stopării răspândirii virusului COVID-19.

Așa fiind, considerăm că și executarea planului de reorganizare judiciară, aprobat și confirmat în prealabil, continuă, debitoarea fiind ținută să respecte planul și să achite sumele prevăzute în cuprinsul programului de plată a creanțelor, neexistând, la acest moment, reglementări legale contrare (care să amâne sau să suspende astfel de obligații în perioada stării de urgență).

În al doilea rând, în practică apar deja situații în care unii practicieni în insolvență refuză să întocmească acte de procedură, specifice fazei de reorganizare, pe motiv că dosarul a fost suspendat de drept de către instanța de judecată pe perioada stării de urgență.

Considerăm că acest punct de vedere nu este corect și că o asemenea manieră de interpretare va duce atât la prejudicierea drepturilor creditorilor, cât și a intereselor debitoarei.

În astfel de situații, se poate formula o cerere prin care să se solicite instanței de judecată constatarea neîndeplinirii atribuțiilor de către practicianul în insolvență, cu consecința amendării acestuia, în temeiul art. 60 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, atragerii răspunderii sale pentru prejudiciile create, potrivit art. 60 alin. (3) din Legea insolvenței sau chiar înlocuirii sale, potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014. Desigur, însă, că nici această cerere nu va putea fi soluționată până la repunerea pe rol a cauzei.

În același timp, însă, tocmai pentru că instanța de judecată a suspendat de drept procedura judiciară pe perioada stării de urgență, îndeplinirea actelor de procedură de către practicianul în insolvență trebuie să fie efectuată, în această perioadă, cu prudență și multă rigoare tocmai pentru că exercitarea controlului instanței va avea loc doar la încetarea suspendării de drept, iar în cazul desființării lor de către judecătorul-sindic există riscul ca efectele juridice produse să fie dificil sau chiar imposibil de înlăturat.

În al treilea rând, pentru ca societățile aflate în reorganizare judiciară să poată continua plățile prevăzute în planul de reorganizare trebuie să obțină veniturile care să le permită acest lucru.

Măsurile dispuse de autorități pentru stoparea răspândirii virusului produc deja un impact major asupra mediului economic. În condițiile în care societăți aflate în plină activitate, care nu erau în stare de insolvență, sunt vulnerabile, cu atât mai mult este de așteptat ca societățile insolvente să se confrunte cu dificultăți de natură să pună în pericol continuarea planului de reorganizare și să determine intrarea lor în faliment.

Cum s-ar putea evita acest lucru și cum ar putea fi salvat planul de reorganizare?

Pe de o parte, se poate recurge la obținerea beneficiilor fiscale și bugetare acordate de către autorități, precum cele reglementate de OUG nr. 29/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Cu toate acestea, nu toate beneficiile acordate în această perioadă mediului de afaceri sunt accesibile și societăților aflate în insolvență. Există situații în care acestea sunt excluse în mod expres de la aplicare, chiar dacă se află în faza reorganizării judiciare – cum este cazul art. 6 lit. b) din OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Pe de altă parte, se poate recurge la modificarea planului de reorganizare, de pildă, în sensul diminuării creanțelor inițial înscrise în plan ori în sensul amânării plății acestora sau reeșalonării lor.

Potrivit art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare, fără a se putea depăși o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea inițială.

O astfel de modificare a planului de reorganizare judiciară este supusă, însă, aprobării adunării creditorilor și confirmării judecătorului-sindic.

Chiar dacă interesele creditorilor și ale debitoarei ar părea divergente, în contextul actual creat de pandemia COVID-19, trebuie să existe un interes comun de salvgardare a planului de reorganizare, pentru a se evita falimentul debitoarei.

Însă, pentru ca această soluție să fie viabilă este necesar ca toți participanții la procedura insolvenței să dea dovadă de bună-credință și să colaboreze pentru realizarea acestui interes comun. În felul acesta debitoarea va putea reveni mai repede în circuitul economic, iar creditorii își vor putea recupera creanțele într-un timp cât mai scurt și într-un cuantum cât mai mare.

Pentru a convinge creditorii să aprobe o modificare a planului de reorganizare este necesară multă abilitate, dar și bună-credință, în elaborarea unei strategii, din care să rezulte că este în avantajul tuturor ca planul să continue, întrucât, în faliment, șansele de recuperare a creanțelor ar putea fi mai reduse dat fiind contextul economic generat de pandemia COVID-19, valorificarea bunurilor din averea debitoarei fiind cu siguranță mai dificilă în perioada următoare.

În plus, continuarea planului de reorganizare ar putea asigura recuperarea mai rapidă a creanțelor (durata reorganizării nu poate depăși 3 ani, cu posibilitatea prelungirii până la cel mult 4 ani de la confirmarea planului inițial). Falimentul poate avea o durată mai mare, iar șansele de recuperare a creanțelor creditorilor scad odată cu trecerea timpului.

Dacă, însă, debitoarea cu rea-credință va încerca să speculeze contextul creat de epidemie, planul de reorganizare va fi sortit eșecului, iar drumul spre faliment va fi deschis.

Cu siguranță COVID-19 va influența reorganizarea societății, atât în sens restrâns, din perspectiva de procedură legală de insolvență aplicabilă profesioniștilor, cât și în sens larg, din perspectiva de comunitate. Finalul stării de urgență va marca un nou început! Buna-credință și colaborarea întregii societăți pot influența pozitiv acest nou început!

Un articol semnat de Cătălina DICU, Senior Partner (cdicu@stoica-asociatii.ro) și de Carmen Alexandra MUREȘAN, Senior Associate (cmuresan@stoica-asociatii.ro) STOICA & Asociații.


Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














3367 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    dada (Joi, 9 aprilie 2020, 9:35)

    Georgiana1995 [utilizator]

    Organizati voi tot acu in pandemie,nu aţi fost în stare 30 de ani sa faceţi nimic,numa furăciuni,şi acu "rezolvaţi". O sa fie anarhie şi foame


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by