Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Legislatia fiscala joaca un rol esential in luarea deciziei de a realiza investitii in Romania, fiind un cost care afecteaza profitabilitatea, iar atunci cand impune tratamente diferite in functie de jurisdictia din care provin investitorii devine o bariera in atragerea acestora.
Un exemplu este impozitarea dividendelor distribuite prin fonduri fara personalitate juridica - entitati organizate care atrag in mod public sau privat resurse financiare ale persoanelor fizice si/sau juridice, in scopul investirii.
Codul fiscal reglementeaza diferit impozitarea entitatilor de acest tip infiintate in Romania fata de cele din alte state membre ale Uniunii Europene (UE). Creeaza, astfel, o discriminare care contravine unuia dintre cele patru principii care guverneaza functionarea UE, respectiv cel referitor la libera circulatie a capitalurilor. In acelasi timp, induce un comportament investitorilor, modelandu-le decizia de a investi printr-un anumit vehicul in detrimentul altuia.
Studiu de caz
Sa prezumam ca un investitor isi propune sa cumpere titluri de participare intr-o societate romaneasca. Daca vrea sa aiba acces la expertiza in asemenea tranzactii, se poate asocia unui organism de plasament colectiv fara personalitate juridica care devine participant intr-o societate romaneasca. Practic, investitorul ar urma sa obtina indirect venituri de la societatea romaneasca din dividende prin organismul de plasament colectiv.
Insa, din cauza tratamentului fiscal diferit din legislatie pentru organismele de plasament colectiv, investitorul are de optat intre un astfel de organism infiintat potrivit legislatiei din Romania sau unul infiintat potrivit legislatiei oricarui alt stat membru UE.
Desi, in teorie, nu ar trebui sa fie nicio diferenta intre regimul fiscal aplicat de o companie romaneasca la distributia de dividende catre un fond strain fata de distributia catre un fond romanesc, in practica ea exista. Astfel, pentru o detinere mai mica de 10%, fondul strain va suporta un impozit de 5% pe dividendele primite, in vreme ce fondul romanesc nu va suporta acest impozit.
Aceasta diferenta genereaza, in primul rand, o discriminare a unei entitati din UE fata de entitati similare din Romania, discriminare care nu este permisa de legislatia comunitara. In al doilea rand, reprezinta o bariera in fata investitorilor pe piata de capital din Romania, cele mai afectate companii fiind cele listate pe bursa locala unde, adesea, procentele de detinere cad sub pragul mai sus mentionat, de 10%.
Rezolvand aceasta problema legislativa, statul roman ar avea de castigat de doua ori. In primul rand, ar evita o eventuala actionare in justitie la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, iar in al doilea rand, si mai important, ar elimina obstacolele pentru investitorii pe piata de capital din Romania.
Un articol semnat de Daniel Petre, Director Deloitte Romania
2. fondul romanesc e pasuit poate pentru ca participantii vor fi taxati ulterior la repartizarile din fond, ceea ce nu se intampla in cazul fondului strain, cand ulterior nu mai ai pe cine sa taxezi.